Începe postul Crăciunului. Ce mâncăm, când sunt dezlegări şi care sunt superstiţiile legate de această perioadă

Postul Craciunului are mai multe dezlegari la Peste decat cel al Pastelui - Foto arhiva

Postul Crăciunului începe pe 15 noiembrie şi ţine până pe 24 decembrie, iar în această perioadă nu se fac nunţi. Postul durează 40 de zile şi are mai multe dezlegări decât cel al Paştelui la peşte, ulei şi vin. Vechile credinţe populare spun că trebuie să respectăm o serie de obiceiuri în această perioadă, ca să ne meargă bine.

Postul durează 40 de zile şi este considerat mai uşor faţă de cel al Paştelui, având mai multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Anul acesta, zilele cu dezlegare la peşte sunt joi, 21 noiembrie (când se sărbătoreşte Intrarea în biserică a Maicii Domnului), sâmbătă, 23 noiembrie (sărbătoarea Sfântului cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii), duminică, 24 noiembrie (Duminica a 30-a după Rusalii), luni, 25 noiembrie (Sfânta Mare Mucenică Ecaterina, Sfântul Mare Mucenic Mercurie), sâmbătă, 30 noiembrie (Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României), duminică, 1 decembrie (duminica a 15-a după Rusalii), marţi, 3 decembrie (Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani), joi, 5 decembrie (Sfântul Cuvios Sava cel Sfinţit, Sfântul Mucenic Anastasie, Sfântul Cuvios Mucenic Cosma Atonitul), vinery, 6 decembrie (Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei), Sâmbătă, 7 decembrie (Sfânta Mucenică Filofteia de la Curtea de Argeş), duminică, 8 decembrie (Duminica a 27-a după Rusalii), joi, 12 decembrie (Sfântul Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, Sfântul Mucenic Sinet, Sfântul Ierarh Alexandru, arhiepiscopul Ierusalimului), sâmbătă, 14 decembrie (Sfinţii Mucenici Tirs, Calinic, Filimon şi Apolonie), duminică, 15 decembrie (Duminica a 28-a după Rusalii). Pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, se ţine post negru. 

Alimentaţia în post. Ce spun medicii

Medicii spun că postul este unul foarte restrictiv, din punctul de vedere al alimentaţiei, prin urmare este recomandat să fie ţinut doar de persoane cu o stare bună de sănătate. 

”Postul creştin (în special cel ortodox) este unul foarte restrictiv, din punctul de vedere al alimentaţiei, practicanţii săi fiind privaţi de proteinele complexe ce se găsesc în carne, ouă şi lactate. Aceste alimente pot fi înlocuite cu produse de origine vegetală, cum ar fi soia, fasole, ciuperci. Odată cu privarea de proteine, apare şi o carenţă de vitamine şi oligoelemente vitale, care se găsesc în produsele de origine animală (vitamina A, D, complexul B).

Aceste lipsuri conduc la schimbări ale metabolismului, precum şi la încetinirea anumitor funcţii ale organismului (cum ar fi procesul de creştere, sinteza de hormoni), ceea ce face ca  efectele benefice ale postului (în plan fizic şi spiritual) să fie însoţite de unele mai puţin dorite, cum ar fi:  riscul de creştere în greutate (prin consumul excesiv de alimente cu conţinut exclusiv sau majoritar de hidraţi de carbon (glucide) – pâine, paste, mălai , dulciuri, cartofi, fasole, etc.); consum exagerat de preparate pe bază de soia şi/sau de pateuri vegetale (care au un conţinut ridicat de aditivi şi grăsimi vegetale); mai frecvent în faza iniţială, ca efect al detoxifierii organismului, la unele persoane pot apărea manifestări de tipul: acnee, miros neplăcut al gurii şi/sau corpului (se impun  măsuri de igienă riguroase); uşoare dureri de cap, senzaţie de greaţă, constipaţie (care dispar însă,  pe masură ce organismul se obişnuieşte cu noua dietă).

Ca urmare, este indicat ca postul să fie ţinut doar de persoanele cu stare bună de sănătate, care nu suferă de diabet zaharat, anemie sau boli anergizante sau imunodepresive (tuberculoză, SIDA, unele boli infecţioase – tuse convulsivă, rujeolă, gripă),etc. De asemenea, nu se recomandă la copii, vârstnicii cu starea de sănătate efectată, gravide, persoane care lucrează în condiţii deosebite (frig, muncă fizică grea, etc.)”, explică medicul Simona Berariu, purtător de cuvânt al Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică Sibiu. 

Potrivit sursei citate, se recomandă ca alimentele să fie preparate în special prin fierbere, înăbuşire sau la cuptor şi nu prăjite, pentru  a reduce cantitatea de grăsimi şi aportul de calorii suplimentare şi e bine să consumăm în cantităţi suficiente legume şi fructe proaspete. 

”Dacă sănătatea nu vă permite, nu ţineţi postul prea restrictiv pe o perioadă lungă de timp şi nu ezitaţi să-l întrerupeţi dacă nu vă simţiti bine”, adaugă medicul Simona Berariu. 

Superstiţii în Postul Crăciunului

Potrivit calendarului popular (www.muzeulastra.ro), pe 21 noiembrie, când se sărbătoreşte Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, se spune că ”se deschide cerul, vorbesc vitele, le aud cei neprihăniţi”. Dacă în această zi este senin, soare, se spune că vara va fi secetoasă iar dacă ninge, iarna va fi grea. Se dă de pomană pentru cei înnecaţi şi cei care au murit fără lumină şi se arde câte o lumânare şi se ung ferestrele şi uşile cu usturoi deoarece ”încep să lucreze fermecătoarele”. 

Pe 29 noiembrie, în ajunul Sfântului Andrei sau ”Noaptea strigoilor” se ung uşile, ferestrele cu usturoi contra strigoilor şi se apără vitele cu mac şi sare, nu se mătură de teama lupilor şi se fac ”vrăji de aflarea ursitei, de noroc, de dragoste”. Se spune că dacă este lună plină şi cer senin iarna va fi călduroasă iar dacă sunt nori, zăpadă sau ploaie zăpezile vor fi mari. 

Pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, se mănâncă bucate cu usturoi, nu se piaptănă, nu se pronunţă numele lupului, nu se împrumută din casă, fetele fac vrăji de dragoste, se fac vrăji de întors pentru obiectele furate, pierdute, se pune o grenguţă de măr în apă iar dacă aceasta înfloreşte de Sfântul Vasile anul viitor va fi roditor. 

Pe 4 decembrie, de Sfânta Varvara, nu se lucrează în mină, nu se folosesc lucruri negre ca să nu facă grânele tăciune, femeile nu ţes, nu cos, nu opăresc rufe ca să nu se taie şi să nu se îmbolnăvească copiii, nu se mănâncă ăporumb copt, fasole şi dovleac ca să nu se facă bube, copiilor li se fac cruci pe frunte şi mâini cu miere şi dovleac să-i apere de vărsat, se fac azime cu miere care se dau de pomană, se pun crenguţe de pomi fructiferi în apă şi se spune că, dacă înfloresc până la Florii, va fi an mănos. 

Pe 6 decembrie, de Sfântul Nicolae, considerat protector al copiilor, femeilor şi corăbierilor, apărător de rele şi făcător de minuni, se spune că dacă nu a nins va fi iarna grea şi lungă. Copiii primesc încălţări de iarnă iar în satele Mărginimii Sibiului se formează Ceata Junilor care îşi caută gazdă şi începe repetarea colinzilor pentru Crăciun. 

Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se mai spală rufe până după Bobotează şi nu se mai taorce, se taie porcii şi se spune că vederea sângelui apără de boli, aduce noroc. Pe 24 decembrie, în Ajun de Crăciun, se începe orice lucru pentru a avea spor la el peste an, nu se dă din casă, se mătură invers şi nu se scoate gunoiul ca să nu se ducă norocul.  

Vă mai recomandăm: 

Ce trebuie să facem ca să ne meargă bine? Superstiţii de Rusalii

Ce trebuie să facem să ne meargă bine? Superstiţii de Înălţarea Domnului

VIDEO FOTO Au spart toate ghinioanele.  Doi sibieni s-au căsătorit miercuri, 13.03.2013, la ora 13.00

Începe Săptămâna Mare – superstiţii din popor ca să ne meargă bine

Începe Postul Paştelui. Cât durează, ce mâncăm şi care sunt superstiţiile din popor – ce trebuie să facem ca să ne meargă bine