Împărăteasa Maria Thereza şi baroneasa Sophia – femeile care i-au marcat destinul legendarului baron Samuel von Brukenthal

Împărăteasa Maria Thereza şi baroneasa Sophia – femeile care i-au marcat destinul legendarului baron Samuel von Brukenthal

Baroneasa Sophia von Brukenthal si imparateasa Maria Thereza - Sursa Foto Muzeul National Brukenthal

Baronul de legendă al Sibiului, fost guvernator al marelui Principat al Transilvaniei şi ctitor al Muzeului Brukenthal din Sibiu, baronul Samuel von Brukenthal a avut „în umbră” două prezenţe feminine extrem de importante.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

Istoria îl descrie pe baron ca pe un om cultivat şi „o frumuseţe de bărbat”, însă cu posibilităţi materiale reduse. „Era înalt, îşi purta părul castaniu şi fără perucă, avea ochii negri, sprâncenele groase, un nas mare acvilin şi buza inferioară proeminentă care, prin pornirea permanentă spre râs, îi îmblânzea trăsăturile. În Nocrich, localitatea natală, Brukenthal nu avea nicio posibilitate de avansare ca jurist, deoarece aici fratele său mai mare, Michael, îi urmase tatălui lor. Fratele mai tânăr era deci obligat să-şi caute rostul în altă parte. Pentru o carieră de succes în Sibiu, pe atunci centrul politic al Transilvaniei, îi lipsea dreptul de cetăţean al oraşului, pe care nu-l putea obţine decât având o gospodărie proprie. Brukenthal nu avea deci nici permisiune de şedere, nici drept de muncă. În primul rând însă, tânărului ambiţios şi cultivat care tocmai se întorsese acasă îi lipseau banii”, scrie Lisa Fischer în volumul Edenul de dincolo de codri – Samuel von Brukenthal – politician, colecţionar, francmason de Sibiu. 
 
Ca urmare, era nevoie de „o bună politică matrimonială”, iar la momentul respectiv, scriu istoricii, erau două fete cu posibilităţi materiale mari în Sibiu, cea a familiei Baussnern, considerată frumoasă, bogată, cultivată dar uşuratică şi fiica primarului în funcţie, Sophia Katharina von Klocknern. Cea din urmă a fost alegerea tânărului baron, soţia sa fiind cunoscută în epocă drept o femeie de o inteligenţă rară, cu o educaţie aleasă dar şi o avere considerabilă. Nunta a fost sărbătorită cu mult fast în anul 1745 iar socrul mic şi-a ajutat ginerele să obţină dreptul de cetăţean al oraşului dăruindu-i o casă în Piaţa Mare. 
 
„Datorită zestrei soţiei sale, Brukenthal devenea nu numai un om bogat. Ca proaspăt cetăţean al Sibiului, cu drept de şedere şi de muncă, avea deschisă calea spre o carieră profesională şi politică. Prin casa socrului său, primar al Sibiului, se perindau toţi mai-marii ţării. Tânărului şi ambiţiosului ginere i se oferea astfel posibilitatea de a-şi face cu uşurinţă relaţii noi şi, în acelaşi timp, de a evolua în plan intelectual. Valoarea acestui capital simbolic era de nepreţuit. Pentru absolventul de universitate, căsătoria putea fi considerată categoric o partidă bună în măsura în care, în plan economic, îi asigura premisele pentru o carieră ulterioară. La fel făcuseră tatăl lui Samuel von Brukenthal, care îşi asigurase ascensiunea socială prin căsătoria cu o fiică de mic nobil şi fratele lui, care reuşise să-i răscumpere partea de moştenire, permiţându-i să-şi continue studiile, doar prin uniunea cu o fiică înstărită de preot”, mai scrie Lisa Fischer în volumul Edenul de dincolo de codri – Samuel von Brukenthal – politician, colecţionar, francmason de Sibiu. 
 
Despre baroneasă, istoricii spun că era o femeie independentă, lucru rar în perioada respectivă, care supraveghea gospodăriile, plătea facturi, ba chiar a comandat tablouri pentru colecţia personală a soţului ei, negociind preţul acestora. Cei doi au avut o singură fiică, Sophia, care a murit însă la o vârstă fragedă, cei doi nemaiavând alţi urmaşi. 
 
Protejatul împărătesei Maria Thereza
 
Cariera lui Brukenthal a început modest, ca secretar într-un notariat, însă în anul 1753 a luat o decizie care avea să-i schimbe definitiv viaţa. A renunţat la Sibiu pentru Viena, iar punctul culminant al călătoriei l-a reprezentat o audienţă la împărăteasa Maria Thereza, întâlnire care, spun istoricii, a fost caracterizată prin simpatie şi apreciere reciprocă şi a stat la baza vertiginoasei cariere a lui Brukenthal. 
 
Cu doar patru ani mai în vârstă decât el, împărăteasa a devenit cea mai de seamă protectoare a sa. La doar un an după audienţă Brukenthal a fost numit secretar gubernial, apoi consilier gubernial şi ulterior cancelar provincial, cu sediul a Viena. Din 1777 şi până în 1787 Brukenthal a fost primul guvernator de origine săsească al Transilvaniei. 
 
„Această numire reprezenta o distincţie deosebită, rarisimă chiar, în măsura în care Brukenthal a rămas fidel confesiunii protestante. Având în vedere că pe vremea monarhiei habsburgice sub Maria Thereza cariera profesională era în mare măsură determinată de apartenenţa la religia catolică, numirea în funcţia de guvernator reprezenta o distincţie care nu mai fusese acordată nimănui înaintea sa şi nici după el”, scrie Lisa Fischer în volumul Edenul de dincolo de codri – Samuel von Brukenthal – politician, colecţionar, francmason de Sibiu. 
 
Baronul-legendă care a lăsat Sibiului Muzeul Brukenthal
 
Întreaga structură a Muzeului Naţional Brukenthal de astăzi a evoluat în timp dintr-un nucleu unic, colecţiile baronului Samuel von Brukenthal, şi dintr-o locaţie unică, palatul Brukenthal.
 
Deoarece nu a avut descendenţi direcţi rămaşi în viaţă, baronul von Brukenthal lăsa moştenire prin testament palatul, colecţiile şi restul averii sale unui descendent în linie masculină dintre persoanele cu care se înrudea. În cazul în care urmaşii săi aveau să moară la rândul lor fără a avea copii, familia stingându-se, averea urma să fie preluată de Biserica Evanghelică, iar palatul să devină un muzeu deschis publicului larg, eveniment petrecut în anul 1817.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările