Straupata, secretele unei reţete vechi de sute de ani redescoperite de şvabi
0
Urmaşii şvabilor dintr-o comună din judeţul Satu Mare se încăpăţânează să păstreze tradiţiile şi obiceiurile străbunicilor. O reţetă veche de 300 de ani este readusă în actualitate de Lucia Bekes, care din pasiunea ei pentru bucătăria şvăbească, reuşeşte să ajute comunitatea din Petreşti
În Petreşti, la 48 de kilometri de municipiul Satu Mare, într-o comună unde românii, germanii şi maghiarii convieţuiesc în armonie de sute de ani, se readuc în actualitate tradiţiile şi obiceiurile moştenite de la strămoşi. Localitatea este cunoscută în zonă pentru faptul că aici s-au născut poate cei mai gospodari oameni din judeţ, aceasta fiind declarată de două ori cea mai curată şi bine administrată comună de către Consiliul Judeţean Satu Mare.
Dar, conform proverbului „Omul sfinţeşte locul“, cei care au contribuit cel mai mult la păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor, şi implicit la păstrarea ordinii, au fost şvabii care în 1740 au venit din Germania şi s-au stabilit aici şi în alte comune din apropierea municipiului Carei.
Se spune şi astăzi despre şvabii din judeţul Satu Mare că sunt oameni aprigi din fire, care îşi respectă mereu cuvântul dat, agricultori dedicaţi şi mai ales iubitori ai tradiţiilor populare. Ceea ce mulţi poate nu ştiu este faptul că şvabii nu au adus cu ei numai dansul, portul şi ordinea, dar şi mâncărurile care de-a lungul anilor au fost motiv de competiţie pentru cele mai profesioniste bucătărese din judeţ.
Ce trebuie să ştie o nevastă
De-a lungul vremii, şvabii s-au îndrăgostit de românce, sau românii s-au lăsat cuceriţi de temperamentul femeilor şvabe. Şi cum să nu te bucuri de o căsnicie fericită alături de o asemenea femeie care lucrează cot la cot cu tine pe câmp, îşi educă copiii după reguli stricte, are grijă ca gospodăria să fie înconjurată de flori, iar prietenii care trec pragul casei tale laudă preparatele gustoase gătite după reţete tradiţionale?! Aşa au apărut primele poveşti de dragoste, dar şi primele căsnicii fericite în care femeia avea rolul de a transmite mai departe tinerei generaţii tradiţia şi obiceiurile şvabilor.
Lucia Bekes (foto jos) se mândreşte că, datorită bunicii ei, o femeie de origine şvabă, cunoaşte foarte multe despre bucătăria şvăbească şi despre cât de important este să ştii să prepari un desert tradiţional pentru a-i aduna pe toţi cei dragi în jurul mesei. Încă de când avea 15 ani, bunica a învăţat-o secretele preparatelor tradiţionale pe care, spunea ea, numai o gospodină cu sufletul curat le poate face.
Lucia Bekes povesteşte că bunica a luat-o deoparte şi i-a dat câteva sfaturi pentru ca, indiferent de bărbatul pe care şi-l va alege, fie el şvab sau român, tradiţiile să nu se piardă. Şi cum „dragostea trece prin stomac“, bunica i-a spus să înceapă chiar cu pregătirea bucatelor tradiţionale.
Femeia trecută prin viaţă i-a povestit că o nevastă trebuie să ştie cum să dea savoare momentelor petrecute în familie, chiar şi atunci când membrii acesteia se întorc obosiţi de la câmp.
„Ţin minte cu câtă emoţie îmi povestea bunica despre zilele în care venea cu bunicul de pe câmp şi după o zi de stat în soare, muncind din greu, nu mai avea timp să gătească. Ca şi ea au mai fost şi alte femei de origine şvabă din Petreşti care alegeau să prepare bucatele tradiţionale după reţetele vechi. Abia după ce m-am căsătorit am înţeles sfatul bunicii“, a încheiat ea cu zâmbetul pe buze.
„Fast-food“ tradiţional
Cel mai cunoscut preparat tradiţional şvăbesc, cel puţin în prezent este ştrudli, asta pentru că reţeta este gătită în toate localităţile unde sunt şvabi. Însă mai sunt şi alte preparate la fel de gustoase, dacă nu chiar mai gustoase ale căror reţete sunt pe cale de dispariţie pentru că tinerele şvabe au plecat în Germania, iar bunicile nu mai au cui să transmită reţeta. Nu este însă cazul Luciei Bekes, care după o întâlnire cu mai multe femei din comună au pus cap la cap ingredientele pe care le foloseau femeile acum sute de ani când găteau straupata. Lucia Bekes a readus în actualitate gustul de odinioară şi mirosul pe care mai ales copiii îl adorau când veneau în vizită la bunici. Petreştiul este singur comună din judeţ în care se mai păstrează această reţetă.
Este un preparat uşor de făcut şi ieftin. Se ştie prea bine că femeile lucrau cot la cot cu bărbaţii, motiv pentru care acestea nu aveau timp să stea lângă cratiţe. Aşa s-au născut practic toate reţetele şvăbeşti, din dorinţa de a economisi timp şi de a nu cheltuii mult pentru prepararea mâncării. Ingredientele trebuiau să fie la îndemână şi mai ales să satisfacă pofta de mâncare a bărbaţilor care se întorceau înfometaţi de pe câmp, a spus Lucia Bekes
Doi lei bucata de straupata
Gospodina nu s-a oprit doar aici, a luat legătura cu primarul localităţii Petreşti căruia i-a spus că ar dori să prezinte de azi înainte reţeta şi la evenimentele organizate în judeţ.
Zis şi făcut, cu ocazia Zilelor judeţului Satu Mare, în 25 iunie, bucătăresele din comună făceau de zor ştraupata în centrul municipiului Satu Mare. La standul lor zeci de oameni îşi aşteptau rândul, dorind să guste preparatul pudrat cu zahăr.
Acolo era şi Otto Marchiş, primarul Petreştiului care se ocupa de promovarea reţetei, da şi de întreţinerea celor care erau curioşi să afle mai multe despre tradiţiile şvăbeşti.
Ştiau că urmează să participăm la acest eveniment, fiecare localitatea a trebuit să îşi trimită reprezentanţii. Din vorbă în vorbă, doamnele îmi spun într-o zi că ele şi-au amintit cum se face straupata şi că ar fi o idee bună pentru a o găti de Zilele Judeţului ca să ne deosebim de alte localităţi şvăbeşti, dar şi cu scopul de a aduna bani pentru Festivalul Şvabilor pe care îl organizăm în fiecare vară. Am spus că sunt de acord, mai ales că ştiam că reţeta va fi apreciată de sătmărenii care caută mereu şi strudli-ul nostru, a spus Otto Marchiş, primarul comunei Petreşti.
O bucată de straupata s-a vândut de zilele judeţului cu doi lei, iar fiecare client primea o reţetă cu preparatul. Idee le-a venit tot gospodinelor pentru a-i determina şi pe alţii să încerce să gătească desertul acasă. O parte din banii adunaţi se întorc spre organizarea evenimentelor care promovează tradiţia şvăbească şi spre tinerii care activează în Forumul German.
Sunt mulţumită că am reuşit să readucem în atenţia oamenilor acest preparat delicios. Am dovedit încă o dată că suntem o mare familie, noi şvabii din Petreşti. Abia aştept să vină copiii mei din Germania să le gătesc şi lor. De fiecare dată când se întorc acasă îmi spun că le-a fost dor de ştrudli, nudli şi alte preparate şvăbeşti. Până la urmă sângele apă nu se face, a concluzionat emoţionată Lucia Bekes.
Două reţete şvăbeşti
Straupata
1 kilogram de făină, 1 litru de lapte, 4 ouă întregi, 5 linguri de ulei, o lingură de sare, 1 praf de copt şi în final adăugăm 1 litru de apă minerală. Consistenţa este asemănătoare aluatului de clătite, dar puţin mai gros. Cu ajutorul unei pâlnii turnăm în uleiul încins compoziţia, având grijă să aibă forma unui melc.
Ştrudli
1 kg de faină, 4 ouă, 2 linguri de ulei, sare şi lapte bătut, cât ia aluatul pentru a se putea frământa uşor. Pentru umplutură cartofi, magiun, gem, sau brânză, eventual mărar. Pentru prăjit, ulei abundent (circa 3-4 cm în vasul folosit). Nu se foloseşte nici un ingredient pentru dospit. Se frământă bine şi se întinde cu sucitoarea, până se obţine o pătură puţin mai groasă decât cea pentru tăiţei. Pe jumătatea păturii se aşează cartofi (fierţi şi zdrobiţi), magiunul, gemul, brânza dulce, sau brânza cu mărar. Se acoperă cu cealaltă jumătate şi se taie cu tăietorul de colţunaş, în bucăţi cu ceva mai mare de o jumătate de palmă. Se prăjeşte în ulei fierbinte şi se serveşte cu apte bătut sau eventual vin fiert. Este foarte potrivit atât ca felul doi, cât şi ca desert.
Se încarcă comentariile...
