Păstrează tainele ceramicii de Vama, în familie. Singurul meşter olar care doreşte să-i înveţe pe copii această meserie
0
Meşterul Istvanfi Gheza este ultimul artizan al ceramicii sătmărene care încă mai promovează ceramica de Vama dar şi singurul olar care a făcut demersuri pentru învăţarea acestui meştesug în şcoala, la orele de lucru manual.
Gheza Istvanfi a învăţat să modeleze lutul pe roată când avea numai zece ani. Şi de la cine putea să înveţe aceast procedeu dacă nu de la bunicul său, care i-a insuflat dragostea pentru olărit. La începutul secolului al XX-lea, la Vama existau erau peste 30 de olari, iar astăzi a rămas doar unul.
Vasele pe care el le creează sunt însă vândute nu doar prin intermediul Muzeului din Negreşti Oaş, ci şi de acasă, din atelierul micuţ pe care şi l-a amenajat. Însă, după cum recunoaşte chiar el, acest meşteşug nu mai este demult o sursă sigură de venit. Familia meşterului reuşeşte să-şi câştige existenţa decent prin intermediul comenzilor primite de la Consiliul Judeţean pentru diferite manifestări culturale.
“Afacerea nu mai este demult profitabilă. De multe ori mă bate gândul să închid, dar nu mă lasă sufletul. Am noroc că am comenzi din partea Primăriilor sau Consiliului Judeţean. Altfel, nu aş putea să mai ţin atelierul”, mărturiseşte olarul.
Meşterul Gheza prelucrează întreaga materie primă, argila şi culorile, chiar din natură. Ceramica este produsă în familie. Fiica meşterului, mama a doi copii la rândul ei, a decis să preia meşteşugul tatălui. La fel şi soţia. Ea este responsabilă cu picturile care se regăsesc pe vasele create de meşterul Istvanfi Geza, soţul ei.
Familia lui Iştvanfi Gheza îşi câştigă existenţa din olărit, însă părerea de rău a acestuia este că brand-ul ceramicii de la Vama nu este exploatat suficient. Pentru a promova acest meşteşug, Iştvanfi Gheza a făcut demersuri pentru învăţarea acestui meştesug în şcoala, la orele de lucru manual. Ar dori să-i înveţe pe elevi totul despre această tehnică extrem de veche, tocmai pentru a nu fi pierdută de-a lungul anului. Degeaba. A primit acelaşi răspuns mereu din partea autorităţilor: nu sunt bani!
Culori din natură
Lutul cu care meşterul Gheza lucrează este adus din locuri speciale şi este amestecat cu apa, până ce se transformă în pastă. Aceasta este modelată la bine-cunoscuta “roată a olarului”, formată din două discuri ce conturează forma vasului.
În această etapă, olarul Gheza trebuie să menţină o viteză de lucru foarte mare pentru a evita uscarea lutului folosit. Din acest motiv, vasul se realizează uneori în mai puţin de un minut.
Procesul presupune în continuare uscarea vaselor, arderea în cuptoar şi în final decorarea, de care se ocupă soţia sa.
Specificul ceramicii de Vama
Vama este o cunoscută localitate prin produsele sale ceramice, care perpetuează vechiul obicei dacic al olăritului. Aşezată în sudul Ţării Oaşului, pe şoseaua ce leagă Satu Mare de Sighet, chiar înainte de intrarea în Negreşti-Oaş, comuna Vama a fost un important centru de ceramică, unde smalţul asociat cu motive, culori şi procedee noi, a apărut de timpuriu, sub influenţa ceramicii bizantine.
Muzeul ceramicii-Vama expune peste 500 de piese, unele cu o vechime de peste 300 de ani. Culorile cu care se ornează vasele sunt naturale, aidoma celor de acum 2.000 de ani.
Specific ceramicii de la Vama sunt culorile galben şi verde, pe fond deschis, motivul stelar şi conturul motivelor realizat prin zgâriere. Sunt predominante motivele geometrice, puncte, linii, cercuri sau spirale, asociate cu cele vegetale şi antropomorfe stilizate.
Documentele depistate în arhivele comunei indică existenţa certă a olăritului înainte de 1850. La începutul secolului al XX-lea, aici, erau peste 30 de olari, iar astăzi a rămas doar unul.
Vă recomandăm şi
Balşul va avea un Muzeu al Olăritului
Vedetele Digimatinalului, Anca Dumitrescu şi Marius Pancu, iau cursuri de olărit
Meşteri populari din diferite ţări îşi dau întâlnire la vatra olarului Vasile Gonciar
FOTO Meşteri populari din toată ţara şi din Ungaria îşi vând produsele la Oradea
Se încarcă comentariile...
