Omul care a creat testul psihologic pentru examenul auto în România comunistă: „Testele care se dau acum sunt o prostie“

Omul care a creat testul psihologic pentru examenul auto în România comunistă: „Testele care se dau acum sunt o prostie“

Psihiatrul Virgil Enătescu militează pentru un plus de rigoare în examinarea viitorilor şoferi FOTO A. Caraba

Medicul psihiatru Virgil Enătescu, o somitate în domeniul cercetării medicale, este cel care a conceput, la începutul anilor ’70, testele pentru examinarea psihologică a candidaţilor la examenul pentru permisul auto. Expertul este de părere că actualele metode de testare sunt irelevante.

Ştiri pe aceeaşi temă

Primele teste psihologice obligatorii la examenul pentru permisul de conducere datează în România din perioada comunistă, când autorităţile au constatat o sporire îngrijorătoare a numărului de accidente rutiere.

Satu Mare ajunsese pe primul loc la nivel naţional în topul negru, motiv pentru care, în 1972, comandantul de la Circulaţie la nivel judeţean a fost convocat de primul secretar pe judeţ al PCR şi însărcinat să rezolve problema. Poliţistul a luat legătura cu doctorul psihiatru Virgil Enătescu, proaspăt transferat la Satu Mare.



„M-am întâlnit atunci cu maiorul Târpea (n.r. – şeful de la Circulaţie) şi am stabilit că singura soluţie este să facem o testare psihologică înainte de înscrierea candidaţilor la şcoala de şoferi. Am mai stabilit că cei care ori sunt demenţi, ori au îmbătrânit, poate să fie el directorul directorilor, dacă nu poate să se concentreze ca atenţie, nu e bun. Că asta mă interesa, atenţia, scara de personalitate şi frica, să nu aibă frică“, povesteşte pentru „Adevărul“ medicul Virgil Enătescu.



Psihiatrul spune că a selectat apoi cu atenţie testele psihologice standard care urmau să fie folosite pentru testarea candidaţilor. A urmărit să detecteze probleme psihice precum schizofrenia sau predispoziţia pentru agresivitate la volan. „Am trimis apoi psihologii mei la Miliţie şi s-au dat primele teste. După şase luni de zile, prima constatare a fost că nici unul dintre candidaţii care au trecut testarea n-a avut nici cel mai mic incident, nici vorbă de accident. Era o curbă a lui Gaus, pe care o ştim noi foarte bine. Majoritatea sunt oameni normali, puţini sunt cei care deviază, până la 8%. Asta am aplicat-o şi noi aici, cam 8% dintre cei testaţi psihologic nu treceau“, explică doctorul Enătescu.

Statistica a arătat că testele concepute de doctorul Enătescu au avut succes. Rata accidentelor mortale a scăzut treptat în judeţul Satu Mare. Din acest motiv, oficiali din Miliţia unor judeţe vecine, precum Clujul, au împrumutat modelul testării patentate la Satu Mare. În câţiva ani, testarea psihologică pentru obţinerea permisului de conducere a devenit obligatorie la nivel naţional.

Problemele testelor curente

Potrivit legislaţiei actuale în domeniu, testarea psihologică complexă este aplicată doar candidaţilor care încearcă să obţină permisul auto la categoriile de profesionişti. Pentru cei care încearcă să-şi treacă în permis categoria B testul este diferit, iar medicul Enătescu spune că nu evidenţiază problemele „profunde“ pe care le depista examinarea practicată în anii ’70-“80.

„Testele care se dau acum, de îndemânare şi reflexe, sunt o prostie. Nu mai este vorba de performanţă, de concurs, ci de condus corect. Această testare n-ar trebui să stabilească că omul are aptitudini de concurent pe pistă de concurs, ci că este sănătos psihic“, susţine doctorul din Satu Mare.

Şi instructorii auto sunt de părere că ar trebui să beneficieze de un „portret“ mai complex al candidatului. „Nişte particularităţi psihologice ar trebui să ajungă şi la instructori şi aici mă refer la emotivitate, capacitate de învăţare, de adaptare. Mă interesează ca la cunoştinţa instructorului, deci cel care va lucra cu acele persoane, să ajungă informaţiile relevante. În condiţiile în care eşti apt cu rezultate foarte bune, va fi un proces de învăţare foarte bun, dar dacă eşti un apt de ăla tras de coadă, că sunt vreo cinci scale, dacă toate sunt la limita inferioară, e greu de lucrat cu ei“, afirmă instructorul auto Constantin Constantin, de la Şcoala de Şoferi Expedient.

Portretul şoferului agresiv

Medicul psihiatru Virgil Enătescu a realizat pentru „Adevărul“ şi un mic portret robot al şoferului cu probleme psihice, precum şi a modului în care acesta poate fi recunoscut în trafic. Unul dintre semnele evidente este că acesta claxonează frecvent, fie că este nevoie sau nu. Interpretarea gestului ar fi că doresc să atragă atenţia asupra lor şi este posibil să sufere de grandomanie.  

„N-o să uit o poveste cu un astfel de şofer psihopat de prin anii ‘80. Se întâmpla pe drumul spre mare. Era vorba despre un şofer care conducea un Trabant, care se chinuia pe un drum îngust să depăşescă o rabă de mare tonaj, al cărei şofer îi bloca insistent trecerea. În momentul în care totuşi a reuşit să depăşească, şoferul Trabantului a scos mâna pe geam şi i-a arătat un semn obscen şoferului de rabă. Cel din urmă, schizofrenic cum s-a dovedit a fi, l-a urmărit pe şoferul de Trabant până la mare, l-a găsit şi s-a urcat cu raba pe maşina lui. E plin de astfel de schizofrenici acum în trafic“, este de părere medicul.

Medicul Enătescu, o somitate în medicină

Doctorul Virgil Enătescu este o somitate în rândul oamenilor de ştiinţă, în dreptul său fiind trecute zeci de brevete de invenţie şi lucrări de ştiinţă, recent fiind publicat chiar de către Institutul de Ştiinte din New York. Este recunoscut de către toate institutele de ştiinţă şi cercetare ca unul din cele 500 de genii ale secolului XX, după ce a fost promotorul ciberneticii în medicină şi a inventat primele calculatoare pentru studiul comportamentului uman.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: