Din fabrica de mobilă Samobil din Satu Mare, cotată a doua pe ţară, au rămas tubulaturile de fier

Din fabrica de mobilă Samobil din Satu Mare, cotată a doua pe ţară, au
rămas tubulaturile de fier

Înainte de 1989, SC. Samobil. SA era cea mai mare fabrică de mobilă din judeţ şi era cotată ca a doua pe ţară. După revoluţie fabrica a intrat în insolvenţă   FOTO  Cristina Cîcău

Starea marilor fabrici din Satu Mare de după guvernele post-decembriste reprezintă pomelnicul industriei româneşti abandonate, vândute la 1 dolar bucata sau distruse prin favorizarea importurilor şi a legendarelor investiţii străine. Două dintre cele mai elocvente cazuri sunt fabrica de mobilă Samobil sau UNIO.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cel mai concret exemplu este fabrica de mobilă Samobil. Înainte de 1989, SC. Samobil. SA era o fabrică de mobilă de rang înalt, atât pentru ţară, dar şi pentru străinătate. Era cea mai mare fabrică de mobilă din judeţ şi era cotată ca a doua pe ţară. După revoluţie fabrica a avut tot mai puţine vânzări intrând în faliment, iar în 2006 fabrica a intrat în lichidare. Toate utilajele au fost vândute în urma diverselor licitaţii, singurele bunuri care au mai rămas fiind tubulaturile din fier.

La acea vreme, Ministrul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, Ovidiu Silaghi, fusese cercetat de DNA pentru trafic de influenţă în cazul lichidării SC Samobil SA Satu-Mare. În 2007, presa locală dar şi centrală scria că liberalul a fost anchetat de Parchetul General pentru abuz în serviciu, dar a fost cadorisit cu un NUP în primăvara anului 2006. Dosarul de la DNA a constituit şi principalul motiv pentru care Ovidiu Silaghi nu a mai promovat ordonanţa privind trecerea Registrului Comerţului din subordinea Ministerului Justiţiei la Camera de Comerţ. 

Silaghi a fost cercetat pentru trafic de influenţă în cazul lichidării judiciare a SC Samobil SA, care a fost cea mai mare fabrică de mobilă din judeţul Satu-Mare, avînd câteva mii de angajaţi. Demnitarul Silaghi ar fi intervenit pe lângă directorul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Satu-Mare, Nicolae Manea, intimidându-l cu ameninţări, să accepte ca lichidator judiciar al societăţii Samobil firma Euroconsulting – Sucursala Suceava, cu un comision de 7% din rezultatul lichidării, deşi o altă firmă de lichidare, SC Comcas SA Satu-Mare, făcuse o ofertă cu un comision de doar 3%. DGFP Satu-Mare era principalul creditor al SC Samobil SA, cu o creanţă de circa 5 milioane de euro, reprezentînd 85% din totalul creanţelor. Silaghi a fost înregistrat în timp ce-i cerea imperios directorului Manea să accepte firma Euroconsulting Suceava ca lichidator. În plus, potrivit unor surse judiciare, directorul Manea a recunoscut acest fapt într-o declaraţie dată organelor de anchetă. 

O altă fabrică, poate una dintre cele mai importante din judeţul Satu Mare , este fabrica UNIO. În 1927 din această fabrică au ieşit primele vagoane de tip “Pullmann” din România. A fost afectată puternic de urmările războiului, dar se reface devenind un adevărat colos industrial primind în anul 1958 titulatura de Uzina UNIO. În această fabrică se produceau unelte şi utilaje necesare dotării altor fabrici (strunguri, maşini de rabotat, şepinguri de cursă, maşini de găurit cu coloană, foarfeci – ghilotină), unelte şi maşini agricole (pluguri, prăşitoare, batoze, trioare), diferite utilaje miniere (vagoane de cale ferată îngustă, vagoneţi de tip minier), utilaje pentru industria alimentară.

Începând cu anul 2000 UNIO a fost privatizată. Azi, societatea are de dat bugetului de stat mai bine de 800.000 de lei, motiv pentru care Fiscul a început executarea silită. UNIO are o vechime de peste 100 de ani în acest domeniu şi a avut pe parcurs colaborări spectaculoase cu firme renumite pe plan mondial participând la realizarea proiectelor acestora în România: Renault- Uzina de automobile Dacia, Citroen- Uzina de automobile Oltcit, Ansaldo- Centrala nucleară Cernavodă, Takraf- Excavatoare miniere.

Vă recomandăm şi

Un brand în derivă. Cum a dispărut FEPA’74 de pe firmamentul economiei româneşti

Cum a ”murit” după 1990 industria Botoşaniului şi cum a îngropat-o definitiv în doar 10 ani capitalismul

FOTO Cum a dispărut economia Aradului. S-au pierdut zeci de mii de locuri de muncă

FOTO A fost odată o industrie în Vrancea de care s-a ales praful

 

citeste totul despre: