De ce stau românii la coadă chiar şi când nu mai au de ce. Obiceiul detestat, dar practicat de români, explicat de psihologi

FOTO Arhiva Adevărul

Statul la coadă a rămas în mintea românilor, chiar şi după aproape două decenii de la Revoluţie, ca fiind unul dintre cele mai frecvente lucruri făcute zi de zi. De la plata facturilor şi până la atingerea unor moaşte sau votul în campaniile prezidenţiale, românii stau la rând, aproape la fel de des ca în perioada comunistă. Psihologii spun însă că lucrurile sunt mult mai nuanţate.

Efectul statului la coadă persistă chiar şi după ce românii au scăpat de sub dictatura comunistă, doar că se manifestă altfel. Şi nu doar în România se mai păstrează cozile interminabile, ci şi în alte ţări mult mai dezvoltate, însă acolo statul la coadă nu presupune ca şi în România strigăte sau îmbrânceli. Nu este o regulă, însă ca în ţara nostră se întâmplă şi în majoritatea ţărilor latine. Există unele societăţi care favorizează statul la coadă şi altele care nu o fac. 

Spre exemplu, repulsia latinilor faţă de cozi îi surprinde pe britanici, cărora o asemenea purtare li se pare grosolană şi necivilizată. Există şi câteva explicaţii în acest sens, cozile fiind un obicei specific societăţilor în care oamenii sunt trataţi în  mod egal.

„Italienii sunt mult mai colerici, un popor expresiv în gândire şi mai deschis, în timp ce britanicii simt o nevoie acută de ordine, la fel şi popoarele nordice, nu în sensul unui mediu disciplinat, ci în sensul că trebuie să ştie la ce să se aştepte. În timp ce popoarele latine sunt extroverte, italieni, mai ales sunt extroverţi şi nu ne place să li se spună ce să fac sau să le impună cineva un lucru pe care nu şi-l doresc", explică psihologul sătmărean Claudia Vaida. 

Britanicii şi-au câştigat reputaţia de a nu fi iuţi la mânie, fiind calculaţi şi oficiali, astfel se reduc riscurile ca oamenii să se enerveze, devenind agresivi, în timp ce pentru popoarele latine orice coadă este un lucru impus din partea guvernului. Pe de cealaltă parte repulsia unor popoare vine şi din faptul că statul la coadă presupune şi timp pierdut, lucru care nemulţumeşte mai ales în secolul vitezei, când totul se derulează contra cronometru şi fiecare persoană aleargă de la un job la altul şi acasă.

„În acest caz intervine mult şi tipul de personalitate pe care îl are fiecare. Nu se va comporta la fel un coleric ca un pasiv, mai ales dacă există aşteptări la nivel mental. Adică dacă eu ştiu că am doar 15 minunte la dispoziţie să plătesc o factură şi îmi va lua mult mai mult, atunci apare frustrarea, mă enervez,  apare stresul pentru că nu îmi voi duce la îndeplinire obiectivele pe care mi le-am propus, pe când un pasiv nu va avea aceiaşi reacţie", explică Claudia Vaida. 

Urmări ale trecutului

Românii au rămas la fel de consecvenţi în privinţa statului la coadă ca şi acum două decenii când chinul zilnic al unei gospodine era să aştepte în faţa magazinului alimentar local, adică se alătura cozii la cârnaţi, iar când în sfârşit ajungea omul de la tejghea îi spunea preţul, apoi dacă avea destui bani se ducea şi se aşeza la coada formată la casa de marcat. 

Gospodinele care făceau cumpărături în societetea de consum dădeau ca un fel de probă fizică şi psihică în care răbdarea trebuia să fie nelimitată şi toleranţa o caracteristică importantă. Aparent, est- europenii păreau încântaţi de cozi ca şi britanicii, însă având motive diferite. În ţările comuniste, cozile erau o consecinţă a lipsurilor şi a lipsei de competiţie.

Cu toate că a trecut timpul în ţara noastră se mai stă la coadă fie pentru a achita facturi, fie pentru plata unor amenzi, fie pentru a vota sau chiar pentru a ne închina la moaştele unui Sfânt. Obicei pe care românii l-au învăţat în perioada comunistă, când exista o planificare centralizată, iar oamenii nu se puteau exprima liber în folosul propriu.

Pelerini la coadă la moaşte FOTO arhivă Adevărul

„Am fost mult timp oprimaţi, nu am avut drepturi în perioada comunistă, însă acum avem drepturi şi putem să refuzăm să mai stăm la coadă. Cred că în timp şi la noi se va renunţa la acest obicei, vedeţi şi acum că tinerii nu prea stau la coadă, îşi plătesc facturile online, fac cumpăraturi online, plătesc rate şi găsesc tot felul de soluţii prin care să economisească timp, însă până atunci mai sunt aşa numitele generaţii de tranziţie care încă mai stau la rând pentru că aşa au fost învăţaţi că trebuie să facă, au reminiscenţe din trecut.  Tinerii au o altă structură psihologică pentru că s-au născut în alte condiţii economice şi sociale“, spune Claudia Vaida. 

De asemenea psihologul atrage atenţi şi asupra faptului că oamenii sunt mai toleranţi sau nu la coadă în funcţie de motivaţia pe care o au. 

„La rând mai poţi să auzi şi acum români care se întreabă "Cum să stăm la rând ca să ne plătim drepturile?" Încă mai există încă concepţia funcţionarului public prost dispuş care te repezeşte şi pe lângă că aştepţi la coadă pentru o autorizaţie te mai pun să mai aştepţi la un ghişeu. În sensul acesta mai există reprezentarea aceea din comunism şi asta le dispalce românilor.  Oamenii s-au săturat de aşteptări şi de răspunsuri seci“, încheie psihologul.