Ce a născut expresia „Îţi taie popa limba“. Un obicei barbar împotriva celor care vorbeau limba de cult strămoşească
0
Sunt multe expresii pe care cei mai mulţti dintre noi le ţinem minte încă din copilărie. Una dintre ele este expresia „Îţi taie popa limba“. Puţine se ştiu despre provenienţa acestei zicale.
În toate limbile şi în toate dialectele există câteva expresii cu nuanţare foarte precisă. Unele se referă la religie, altele la şcoală, altele sunt menite să atragă atenţia asupra unor comportamente pe care societatea nu le consideră tocmai morale.
Din necesitatea de a descrie o realitate delicată a apărut şi expresia "Îţi taie popa limba".
Referitor la tăierea limbii se cunoaşte o metodă veche care, spun istoricii, nu are nici o legătură cu expresia pe care încă o mai folosim deoarece aceasta ar fi apărut în cu totul alt context. Tăiatul sub limbă este o metodă de tratament controversată, cu tentă ocultă, respinsă de medicina modernă. Perpetuată din generaţie în generaţie, în comunităţi restrânse din România, mai ales din zonele rurale, se bucură de popularitate în rândul pacienţilor tentaţi să refuze medicamentaţia sau intervenţiile chirurgicale moderne. Veştile despre locurile în care există "vraci" care taie sub limbă sunt răspândite, preponderent, pe cale orală.
Pe de altă parte, se pare că expresia ar fi apărut în Evul Mediu timpuriu. Conform istoricilor, în timpul de glorie al Imperiului Asan, de la sud de Dunăre, veneau clericii bulgari şi tăiau limba acelor români care vorbeau în cult limba strămoşească, lăsând deoparte slavona care se dorea a fi limbă oficială de la ruşi până la bulgari şi nu numai. Mai exact, bulgarii tăiau limba preoţilor care slujeau în altă limbă decât în cea slavonă. Vorba a rămas, a suferit transformări şi astăzi bieţii copii sunt speriaţi de părinţii lor că va veni popa să le taie limba când fac o boacănă.
De astfel, Sfântul Apostol Iacov, în epistola sa, capitolul III, ne învaţă că limba:
"mic mădular este, dar cu mari lucruri se făleşte! Iată puţin foc şi cât codru aprinde! Foc este şi limba, lume a fărădelegii! Limba îşi are locul ei între mădularele noastre, dar spurcă tot trupul şi aruncă în foc drumul vieţii, după ce aprinsă a fost ea de flăcările gheenei. Dar limba, nimeni dintre oameni nu poate s-o domolească! Ea este un rău fără astâmpăr; ea este plină de venin aducător de moarte", spune Iacov.
Pe de altă parte, este regretabil şi faptul că nu ne învăţăm copiii să folosească corect anumite expresii sau să le înţeleagă sensul, în contextul în care au apărut, cel puţin asta spune academicianul Virgil Enătescu, medic psihiatru, savantul român pe care americanii l-au inclus în rândul celor 500 de genii ai secolului XX.
"Toţi proşii, care constituie chiar obiectul unor glume vechi ardeleneşti, uită limbă maternă şi vin cu o limbă împestriaţată de «neologisme» pe care sărăcii nu le-au cunoscut în limbă maternă. Este firesc, ca sărăcia vocabularului matern să fie completată cu elemente (cuvinte) din vocabularul străin. Şi atunci, oameni care la interviurile televizate nu pot să spună decât «super» şi «beton» au o cultură de discotecă,o sărăcie extraordinară a vocabularului ce dezvăluie o sărăcie mare în gândire", spune Virgil Enătescu.
Mai mult, explică savantul, poporul nostru nu este la o primă experienţă cu avalanşa limbilor străine, lucru pe care nu îl condamă, deoarece se declară un admirator al celor care cunosc mai multe limbi, nu însă şi a celor care uită dialectul român şi expresiile pe care străbunicii şi bunicii le-au transmis prin viu grai cu atâta drag urmaşilor lor.
"Să nu uităm că a fost o perioadă când, pentru a fi rupţi de Bizanţ, de originile noastre latine, a fost impusă limbă slavă. Chiar, mai mult, ne-a fost impus un alfabet, cel chirilic şi nu ştiu unde, şi nu ştiu cum toate documentele, toate scrierile de peste o mie de ani în care au existat şi dispute religioase şi dispute administrative scrise în limba latină s-au evaporat, au dispărut. Ceea ce ne-a rămaş, de atunci, că amintire este expresia care, se pare, că a avut un suport real: «Îţi taie popa limba», spune Enătescu.
Vă mai recomandăm:
24 dintre cele mai amuzante expresii româneşti, pe înţelesul străinilor
Se încarcă comentariile...
