„Am stat în genunchi mai mult decât Papa“. Povestea uneia dintre cele mai mari plantaţii de goji: cum s-a dezvoltat şi de ce e la un pas să fie pusă la pământ

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Plantaţia se întinde pe patru hectare, dar este în pericol să fie rasă de către cei de la primărie, care îşi vor terenul înapoi - foto: Adrian Caraba
Plantaţia se întinde pe patru hectare, dar este în pericol să fie rasă de către cei de la primărie, care îşi vor terenul înapoi - foto: Adrian Caraba

După 10 ani de investiţii, un cultivator de goji s-a trezit somat de primăriei să redea terenului destinaţia iniţială de păşune.

Emeric Kolbaszer are una dintre cele mai mari culturi de goji din România, o plantaţie de 4 hectare.

„Eu sunt orăşean get-beget, nu am avut legătură cu agricultura înainte. Eu sunt constructor, dar în 2008 a bubuit economia şi a venit criza şi am fost nevoit să mă reorientez. De circa 10 ani am început, din nişte seminţe, din care mi-au ieşit nişte plante, iar în momentul acela am zis că dau lovitura. Nu e chiar aşa, după un an mi-am dat seama de importanţa seminţelor. Statistica zice că doar 3% din seminţe sunt de calitate. Pe internet i-am căutat apoi pe cei mai cei din Europa, care se dădeau mari cultivatori de goji, şi am mers să văd plantaţiile lor şi să cumpăr plante de la ei. Ei, dar amândoi pe care i-am contactat m-au plimbat cu zăhărelul, că ba e într-o parte plantaţia, ba în alta, ca pe urmă să descopăr că ei erau de fapt doar nişte intermediari pentru importurile de goji din China, fără să aibă o plantaţie, deşi pe youtube aveau diverse filmuleţe cu plante, cu tăieri, cu toate lucrurile ce ţin de o plantaţie”, povesteşte Emeric Kolbaszer despre începuturile sale în domeniul pomiculturii. 

Cele două experienţe negative avute cu cei care pozau în cei mai mari cultivatori de goji din Europa nu l-au demoralizat, ci l-au ambiţionat mai tare să continue munca la plantaţia de goji, care era mai mult un experiment decât muncă, în condiţiile în care nu avea nici o cunoştinţă despre această plantă. 

Pentru început agricultorul a plantat 2.400 de plante, după ce a luat terenul în chirie de la parohia greco-catolică din satul Ciuperceni şi a defrişat desişul care se afla pe teren, iar mai apoi l-a amenajat aşa cum văzute pe internet că trebuie. Rezultatele s-au văzut destul de rapid, căci plantaţia lui a prins putere şi chiar a avut rod, pe care mai apoi a căutat să îl comercializeze. 

„Am stat în genunchi mai mult decât Papa”

„În 2012 am avut prima recoltă. La soacră în bucătărie am trecut fructele prin aparat de stors roşiile şi am obţinut un nectar. Am gustat şi era foarte bun. Ştiam că industria farmaceutică foloseşte aşa ceva, aşa că le-am scris mai mai multe uzine de medicamente, iar una din Ungaria mi-a răspuns că sunt interesaţi. Am scos două flacoane din frigider şi m-am dus la ei. Cât am băut o cafea laboratul a verificat nectarul şi s-a întors să îmi spună că e ok. Atunci directorul de acolo mi-a spus că nu îl interesează preţul, dar că are nevoie de 40 de tone pe an. Eu am fost sincer cu el, i-am zis că i-am adus lui patru litri şi mai am acasă încă doi. M-a trimis acasă să dezvolt, să fac o asociaţie şi în momentul în care am 5.000 de litri, ei îl analizează iar şi batem palma”, mai povesteşte domnul Emeric. 

Acesta s-a întors acasă sigur că a dat lovitura, a căutat şi alţi doritori să facă o astfel de investiţie, dar ghinionul a căzut asupra sa. Un cancer al plantei i-a afectat aproape toată plantaţia, astfel încât din 2.400 de plante a reuşit să salveze doar 75 de plante. 

„În 2013 a apărut o boală, un cancer. M-am uitat la ea şi în 10 zile am pierdut aproape tot, am stat mai mult în genunchi decât Papa, ca să le salvez, cu bandaje de cupru, cu peria de sârmă”, mai povesteşte cultivatorul de goji. Înmulţirea „in vitro“ l-a salvat de la dezastrul total, astfel că, înmulţind cele 75 de plante, a reuşit să îşi refacă destul de repede plantaţia. 

Plantaţia este bază pentru cercetarea celor de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj 

Tot efortul lui şi îndârjirea cu care luptă pentru plantele sale le-a atras atenţia celor de la centrul de cercetare din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj. „Când au căzut cum e tunsă planta au zis că mai bine mă făceam frizer decât cultivator de goji”, îşi aminteşte bărbatul. 

Alături de cei de la UMF Cluj a început să înveţe mai multe despre plantaţie, dar şi să obţină o plantă tot mai calitativă, astfel încât cultivatorul sătmărean a acceptat să intre cu plantaţia sa într-un program de cercetare, pentru care achită 1000 de euro anual, restul de 9000 fiind achitaţi de către stat. 

În prezent Emeric Kolbaszer este pe punctul de a pierde din nou toată plantaţia, pentru că primăria şi-a dat seama că este proprietara terenului, iar acesta ar trebui să fie păşune, cerându-i omului să redea celor 10 hectare pe care le are destinaţia iniţială. 

„Eu am vorbit atât cu primăria, cât şi cu domnul Kolbaszer şi am încercat să găsim o soluţie de mijloc. Primăria trebuie să se îndrepte către parohia greco-catolică, pentru că ei sunt deţinătorii terenului, adică au un proces verbal de punere în posesie, iar dacă instanţa decide că terenul este de drept al primăriei, pe urmă se poate trece mai departe la emiterea de către autoritatea locală a unei pretenţii de repunere a terenului în forma iniţială sau se poate găsi o altă variantă”, afirmă prefectul Darius Filip. 

„De ultimii bani pe care i-am avut mi-am luat un avocat. Şi am discutat cu el şi de o soluţie, pe care le-am transmis-o celor de la primărie. Aceasta ar fi să cumpăr eu 10 hectare de teren, păşune, aici aproape, şi apoi să fac schimb cu primăria, ca să mă lase în continuare aici. Eu nu pot să iau plantele aşa doar şi să le mut. Orice om ştie că dacă scoţi o plantă din pământ, o omori”, afirmă Emeric Kolbaszer. 

În ciuda problemelor care par să îl tot urmărească, cultivatorul de goji rămâne pozitiv, încurajat şi de cei din jur, care au reacţionat rapid când au auzit că primăria îi cere să elibereze terenul, găsindu-se chiar sătmăreni care s-au oferit să îi vândă terenul de care are nevoie la mult sub preţul pieţei, pentru a-l ajuta să continue. 

O altă mare bucurie a cultivatorului este faptul că din plantaţia sa va ieşi pe piaţă în 2019 primul medicament. 

„în prezent este un supliment pentru imunitate, sub formă de tinctură, dar produsul se află în teste pe oameni şi anul viitorul domnul Mocanu de la Universitatea de Medicină şi Farmacie Cluj îl va lansa pe piaţă ca şi medicament”, explică Emeric Kolbaszer. 

Satu Mare



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite