Zeci de tone de păstrăv ieftin rămase nevândute în Caraş Severin. Cum s-a ajuns la situaţia paradoxală

Direcţia Silvică Caraş-Severin (DSCS) nu are cui să vândă zeci de tone de păstrăv, chiar dacă preţul este mult mai mic decât cel al pieţei.

Păstrăvul a ajuns la greutatea optimă de consum şi trebuie comercializat, dar reprezentanţii direcţiei spun că la ultima licitaţia s-au adjudecat doar 10 tone.

DSCS are una din cele mai mari capacităţi de producţie de păstrăv din ţară. Deţine patru păstrăvării, la Topleţ, Miniş, Valea Bei şi Semenic, de unde se poate obţine peste 150 de tone de peşte într-un an. Ponderea cea mai mare o reprezintă producţia de păstrăv curcubeu, urmat de păstrăvul fântânel.

Comercianţii vor să cumpere cu preţuri mici şi să vândă scump

Traian Roşu, şeful compartimentului de salmonicultură din DSCS, spune că până la ora actuală din cantitate de 42 de tone de păstrăvi, care au ajuns la greutatea de consum, s-au vândut doar 10 tone.

“E puţin, dar vom organiza o nouă licitaţie. Marii comercianţi de peşte din România nu au venit la primele licitaţii deoarece aşteaptă să scădem preţul. Vor să câştige tot mai mult, doar din simplu fapt că mută peştele de la noi, la ei pe rafturi”, spune Roşu. Direcţia Silvică a scos păstrăvul la vânzare cu 13,6 lei kilogramul, preţ care nu a fost pe placul comercianţilor. Reprezentaţii DSCS spun că nu o să scadă preţul pentru că procesul de producţie e costisitor.

“Avem oameni care lucrează zi de zi, un an întreg să poată aduce peştele la greutatea optimă de consum, sunt costuri ridicate şi nu ne permitem să mergem cu preţul mai jos, gândiţi-vă că preţul la raft ajunge la 20-22 de lei, deci câştigul lor e destul de mare”, spune Roşu.

Păstrăvii sunt recomandaţi pentru consum când ajung la greutatea de 180 – 200 de grame. DSCS vinde peşte populaţiei direct din bazinele păstrăvăriilor la preţul de 18 lei/ kg.