Zâzanie între Reşiţa şi Caransebeş pentru numele pieţei de vechituri

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Municipiul Caransebeş, Consiliul Local şi Primăria municipiului Caransebeş au formulat o plângere prealabilă către Consiliul Local al municipiului Reşiţa privind HCL 288/2013

Hotărârea Consiliului Local al municipiului Reşiţa Nr 288 din 29 octombrie 2013 prevede „Declararea obiectivului „Piaţa de Vechituri şi Piaţa Auto - Aleea Gugu“ ca fiind obiectiv de interes local“ şi este contestată de municipalitatea din Caransebeş care consideră că alăturarea numelui de Gugu, provenind de la Vârful Gugu, muntele sacru al dacilor, cu o piaţă de vechituri ar împieta numele acestui munte dar şi a comunităţii din jurul Caransebeşului, comunitate care poarte etnonimul de „gugulani“, adică locuitorii de la poalele Muntelui Gugu. Aşa că pe 20 decembrie 2013 Primăria Caransebeş a formulat o plângere prealabilă care a fost discutată în şedinţa ordinară de consiliu local din ianuarie 2014, de legislativul reşiţean. Consilierul local Valentin Lupşa dar şi deputatul Ioan Benga au atacat dur „imixtiunea“ Caransebeşului în problemele locale ale oraşului, aşa că plângerea prealabilă a fost respinsă de către plenul Consiliului Local al municipiului Reşiţa. Ba chiar deputatul Ioan Benga a venit cu o propunere şoc: „eu cer să schimbăm sistemul administrativ şi toate oraşele care nu au peste 50.000 de locuitori să fie declarate comune“. Dacă planul lui Benga se va materializa, în judeţul Caraş-Severin singura Unitate Administrativ-Teritorială care ar mai păstra statutul de oraş ar fi municipiul Reşiţa, judeţul urmând să rămână cu un singur oraş.

image

Primăria Caransebeş a revenit cu un răspuns la fel de dur, transmis printr-un comunicat de presă: „Nu a fost contestată denumirea unei străzi, alei sau cartier care să implice schimbări de cărţi de identitate, aşa cum în mod greşit, sau poate voit, au înţeles cei care au făcut asemenea declaraţii, motivând cu trimiteri la denumiri normale ale unor repere edilitare cu nume de zone tradiţionale, munţi, vârfuri sau personalităţi. Dimpotrivă, este o onoare şi o bucurie ca cetăţeni ai municipiului Reşiţa care locuiesc pe Aleea Gugu să fie legaţi sufleteşte şi statistic de vârful Gugu, muntele sacru al dacilor. Singura obiecţie este legată de numirea unei "pieţe de vechituri" cu numele de Gugu, în baza unui HCL propus de primar şi aprobat de către consilierii locali“ se arată în comunicatul de presă al Primăriei Caransebeş. Adică municipalitatea din Caransebeş spune că nu cere schimbarea denumirii străzii, ci doar a pieţei de vechituri. „Se ştie că în Micro 4 străzile şi aleile au denumiri de munţi. Atât almăjenii, cât şi gugulanii reprezintă un brand şi, poate, şi eu ar trebui să mă pronunţ şi nu am făcut-o. Mi se pare prea importantă sau superficială poate pentru unii această problemă. De exemplu, pe Aleea Gugu sunt oameni care au probleme cu blocul explodat, au case acolo şi nu au fost întrebaţi dacă vor să accepte altă denumire de stradă sau să îşi schimbe buletinele. În orice caz, eu cred că avem multe lucruri de făcut în loc să ne ocupăm şi noi de străzile din Caransebeş, să îi punem şi pe cetăţenii de acolo să îşi schimbe documentele din cauza unei străzi”, a replicat primarul Mihai Stepanescu. 

La rândul lor caransebeşenii spun şi ei că, dacă nu se găseşte înţelegere, şi la Caransebeş pot apărea situaţii delicate pentru simboluri importante ale Reşiţei, dând şi câteva exemple: „ca să înţeleagă şi aleşii locali din Reşiţa rugămintea omologilor lor din Caransebeş, le dăm următorul exemplu: aleşii locali din municipiul Caransebeş ar putea aproba în prima şedinţă denumirea unei pieţe de vechituri dintr-un cartier cu următoarele variante de nume: „Piaţa de vechituri Semenic” sau „Piaţa de vechituri Siderurgica Reşiţa”, ca să nu mai vorbim de variantele inspirate din anumite nume, adevarate „branduri”, ce conduc la ora actuală Reşiţa.  Evident că este doar un exerciţiu de imaginaţie pentru buna înţelegere a contestaţiei normale şi fireşti ce a generat săptămâna trecută asemenea comentarii populiste din partea unor aleşi locali din Reşiţa, care, probabil, nu au citit tot conţinutul sesizării noastre. Totodată, asigurăm opinia publică de faptul că la Caransebeş am învăţat de 2000 de ani să respectăm munţi, tradiţii şi oameni“ se mai precizează în respectivul comunicat de presă.

Situaţia rămâne în coadă de peşte, plângerea prealabilă fiind respinsă iar Primăria Caransebeş având acum temeiul legal pentru a se adresa instanţei de contencios administrativ. La rândul său Primăria Reşiţa ne-a informat că astăzi va transmite un nou punct de vedere pe această temă. 

CITEŞTE ŞI:

Povestea hoţilor de căciuli de la Cimitirul Bellu: talciocul din Parcul Tineretului, locul în care se făcea „trafic“

Târg sau talcioc de carte? 

Mai bine cu carte, sufocaţi şi înghesuiţi, decât fără carte. Şi mai bine cu carte deja cunoscută şi fără mari noutăţi, decât cu rafturi goale. Deşi, de la o piaţă ca aceea a Clujului te-ai aştepta la mai mult.

Talciocul de la Drăgaică, loc de pelerinaj săptămânal pentru mii de amatori de chilipiruri 

Vremea însorită i-a scos din case pe buzoieni, încă de dimineaţă. Astfel, talciocul de la Drăgaică a fost şi astăzi animat, în ciuda gerului pătrunzător. Cei peste 200 de vânzători de ocazie şi-au ocupat spaţiile din zorii zilei iar după ora 8, aleile au devenit un furnicar de amatori de chilipiruri.

Civilizaţie orientală într-un oraş european: primăria a mutat bâlciul în plin centrul Timişoarei

Circulaţia pe strada Alba Iulia a fost blocată din cauza unui talcioc specific pieţelor Mehala sau Aurora.

Reşiţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite