Reşiţa: VIDEO Reşiţenii au început vara cu sânziene (GALERIE FOTO)
0Sânzienele, sărbătoarea care marchează ziua de astăzi, nu a fost ignorată de reşiţeni
Puţinii care cunosc tradiţia nu au trecut indiferenţi pe lângă vânzătoarele florilor de aur, fără a-şi lua un buchet. “Este foarte important ca de sânziene, să avem în case aceste flori. Tradiţia spune că ele ne ocrotesc casa de rele şi de boli“, a spus în această dimineaţă Aurelia Buzoria, o femeie din cartierul reşiţean Câlnic care vindea buchete de sânziene în Microraionul 3 al municipiului. Aceasta a venit încă de la ora 08.00 a dimineţii, alături de o altă vecină pentru a oferi reşiţenilor buchete din florile de aur. Un leu, atâta au plătit doamnele care au dorit să ia o parte din tradiţia acestei zile acasă. Vânzătoarele spun că până la această oră s-au dat ca pâinea caldă. “Ieri, până la ora prânzului am vândut de 150 de lei flori. În această dimineaţă foarte multe doamne au cumpărat. Oamenii le iau pentru că au o semnificaţie deosebită. Se poate face şi ceai din ele. Ceaiul este bun pentru organism“, a spus Ecaterina Şerban, o altă doamnă din Câlnic care vindea sânziene. Pe lângă semnificaţia spirituală a sărbătorii, sânzienele marchează începutul oficial al verii asta pentru că, la trei zile după solstiţiul de vară, ziua începe să scadă.
Ce sunt sânzienele
Sânzienele sunt în primul rând flori de câmp, galbene-aurii, cu inflorescente mărunte, pline de polen cu o aromă puternică de fân şi miere. La cea mai mică atingere, din ele se scutură o ploaie fină de aur, pentru că sunt florile solstiţiului de vară, iubitoare de soare, iar viaţa lor este scurta, de numai două, trei săptămâni. Imaginea lor suavă le-a făcut “Doamnele Florilor”. Provin din jocul de cuvinte “Sant-zianele“ în traducere sfintele zeiţe sau zâne, poate şi pentru că parfumul lor nu aseamănă cu al nici unei alte flori şi, totuşi, îl înglobează pe al tuturora.
Obiceiuri şi tradiţii
În mediul rural, ţăranii încă mai păstrează o parte din tradiţii. “Sărbătoarea se porneşte în ajun, după-amiază. Fetele tinere pleacă în grupuri să culeagă florile galbene de pe câmpuri şi de pe braţurile dintre lanurile de grâu. În timp ce culeg, ele cânta împletindu-şi propria coroniţă, pe care o închină soarelui şi şi-o aşează apoi pe cap. Ajunse acasă, fetele dau coroniţe tuturor locuitorilor casei. Fiecare îşi aruncă propria coroniţă pe acoperişul casei. Fetele, pentru a şti cât de repede se vor căsători şi cu cine, iar bătrânii pentru a şti câţi ani mai au de trăit sau de vor mai ajunge alte Sanziene“, îşi aminteşte Gheorghe Ţârdea, un bătrân de 78 de ani din cartierul reşiţean Câlnic.
Se încarcă comentariile...
