Prinţul Paul s-a îmbogăţit cu 700 de hectare de pădure din Caraş. La fel şi biserica!

0
Publicat:
Ultima actualizare:
1.000 de hectare din Pădurea Ersig au fost înstrăinate
1.000 de hectare din Pădurea Ersig au fost înstrăinate

Prinţul Paul de România, este fiul lui Mircea Grigore Carol Lambrino, fiul nelegitim al lui Carol al II-lea cu Zizi Lambrino. Tatăl prinţului Paul şi-a dedicat întreaga viaţă pentru a i se recunoaşte legitimitatea ca fiu al regelui, iar în 2003, Tribunalul din Lisabona i-a permis să poarte numele de Hohenzollern.

Prinţul Paul este un personaj controversat, întrucât a fost implicat în numeroase scandaluri legate de retrocedări şi revendicări de terenuri ale Casei Regale. Controversa vine tocmai din faptul că el nu este recunoscut ca şi prinţ de Casa Regală a României.

Înainte să intre în posesia celor 700 de hectare de la Ersig, Prinţul Paul a mai revendicat şi Castelul de la Lăpuşna. Acţiunile de revendicare a Castelului de la Lăpuşna se bazează pe filiaţia recunoscută de Tribunalul din Lisabona.

Comisa judeţeană i-a respins demersul

Secretarul comunei Vermeş povesteşte că prinţul a schimbat vreo trei case de avocatură, ca să intre în posesia hectarelor de pădure. Asta pentru că, membrii comisiei judeţene de retrocedări au refuzat să î idea pămâmntul, iar prinţul şi-a cerut dreptul în instanţă.


Poza a fost preluată de pe site-ul: http://www.printulpaulderomania.ro

Prinţul Paul de România a revendicat 700 de hectare din Pădurea Ersig.

“Există o hotărâre definitivă şi irevocabilă dată de instanţă, care ne-a obligat să îi şi dăm titlul de proprietate asupra pădurilor”, a declarat pentru Adevărul de Seară Reşiţa, Fănică Ion Rîmpu, secretarul comunei Vermeş.

Păgubiţi şi de Arhiepiscopia Clujului  

Pe aceeaşi pădure, de la Ersig, care aparţine comunei Vermeş, au pus ochii şi feţele bisericeşti din judeţul Cluj. Aşa că, aceştia au revendicat alte 300 de hectare, în numele unei mănăstiri inexistente.

“Arhiepiscopia are documente pentru cele 300 de hectare de teren, iar Prefectura Caraş-Severin a semnat actul de proprietate”, spune Fănică Ion Rîmpu, secretarul comunei Vermeş. Acesta a adăugat că în 1930, reprezentanţii Mănăstirii Elisabeta din Cluj, au făcut mofturi la pădurile din judeţul lor, şi au avut posibilitatea să aleagă orice locaţie din ţară.

Mai marii Arhiepiscopiei Vadului, Feleagului şi Clujului şi-au amintit între timp de proprietăţi şi le-au revendicat. “Potrivit legii cultelor, dacă o mănăstire se desfiinţează, unitatea ierarhic superioară îi preia patrimonial. Mi se pare firesc să o cerem. Am încheiat contract de exploatare cu Romsilva şi banii îi folosim pentru investiţii”, a declarat Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al arhiepiscopiei Clujului.

Reşiţa



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite