O hidrocentrală din Serbia ar putea lăsa fără apă un râu din România. Ecologiştii români spun că situaţia ar fi foarte gravă

O hidrocentrală din Serbia ar putea lăsa fără apă un râu din România. Ecologiştii români spun că situaţia ar fi foarte gravă

Canalul pentru devierea râului Nera este gata. Sârbii ar putea în orice moment să-l foloseasca FOTO GEC Nera

Grupul Ecologic de Colaborare Nera, împreuna cu Asociaţia DELIBLATIKA din Pančevo (Serbia), au monitorizat în luna decembrie 2018 stadiul realizării minihidrocentralei de pe pârâul Jaruga care este amplasată în apropierea satului Kusić de pe teritoriul comunei sârbeşti Bela Crkva.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ecologiştii susţin că în zonă a fost executat un canal de deviere a apei din râul Nera pe pârâul Jaruga (un braţ secat al râului Nera) dar captarea efectivă a apei încă nu este executată.

"Din informaţiile deţinute de GEC Nera şi Asociaţia DELIBLATIKA, atât prin verificări făcute pe teren, cât şi din presa sârbă, pentru operaţiunea de deschidere a canalului de deviere a apei se aşteaptă aprobările legale de la autorităţile române deoarece în zonă râul Nera este apă de frontieră. Pe o porţiune de 11 kilometri, la graniţa dintre România şi Serbia, râul Nera face meandre care îl plasează atât în totalitate pe teritoriul României cât şi în totalitate pe teritoriul Serbiei. Derivarea debitului din râul Nera pe pârâul Jaruga s-a făcut până în anii '50 pe cale naturală, în amonte de localitatea Zlatiţa, pe teritoriul României, dar în acest loc scurgerea s-a colmatat", spune Cornel Popovici-Sturza, preşedintele Gec Nera.

Minihidrocentrala de la Kusić şi canalul de deviere a apei au fost finalizate în urmă cu 2 ani, iar captarea apei din râul Nera urmează să se facă după obţinerea aprobărilor legale de la autorităţile române.

"După deschiderea captării prin canalul de deviere va fi preluat circa jumătate din debitul mediu al râului Nera pe porţiunea de curs aferentă localităţilor Pârneaura, Zlatiţa şi Câmpia, unde cursul râului Nera este exclusiv pe teritoriul României. Grupul Ecologic de Colaborare NERA consideră că în perioada debitelor minime ecosistemul râului Nera şi locuitorii din aceste zone de pe teritoriul României vor fi sever afectaţi. Am solicitat Administratiei Apele Romane – Direcţia Bazinală Banat Timişoara, în calitate de autoritate în domeniu şi parte a Comisiei mixte româno - sârbe a apelor de frontieră, să ne trimită în termenul legal, prevăzut de Legea 544/2001, un punct de vedere privind legalitatea captării din râul Nera a debitului pentru funcţionarea minihidrocentralei de la Kusić", mai arată preşedintele Gec Nera.

Titu Bojin, directorul Administratiei Apele Romane – Direcţia Bazinală Banat Timişoara spune că această solicitare din partea sârbilor există şi s-a luat deja o decizie în această privinţă. "Da, ne-au cerut o aprobare care a ajuns la Minister, pentru că nu era de competenţa noastră să dăm astfel de aprobări. Din câte ştiu eu, la ora aceasta, s-a dat răspunsul şi el este unul negativ", a declarat Bojin, arătând că sârbii nu au dreptul să devieze cursul râului Nera.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările