Motivul pentru care una dintre cele mai căutate universităţi din România vrea acreditare internaţională

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara aniversează 75 de ani de activitate de învăţământ medical superior, de cercetare şi asistenţă medicală de înaltă calificare.

Universitatea de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" din Timişoara se pregăteşte pentru începerea procedurilor de acreditarea internaţională, din această toamnă. Fără această acreditare, diplomele obţinute de absolvenţi ar putea să nu fie recunoscute în tot mai multe state.

Facultatea de Medicină din Timişoara a luat fiinţă în anul 1945,  când situaţia sanitară României era precară. Boli aşa-zise sociale: tuberculoza, pelagra, malaria şi altele aveau mare răspândire, mortalitatea infantilă ridicându-se până la 180‰, iar cea generală până la 20-22‰. 

De aici apărea şi necesitatea de formare a unor cadre medicale a solicitat mărirea capacităţii de şcolarizare. Primul document care consemnează înfiinţarea Facultăţii de Medicină din Timişoara este Decretul nr. 104 din 17 ianuarie 1945, semnat de Dr. Dumitru Bagdasar, ministrul Sănătăţii din acea vreme, dar documentul fundamental care a condus de drept şi de fapt la înfiinţarea Facultăţii de Medicină a fost Legea nr. 361 din 4 mai 1945, care modifica prevederile Decretului-Lege de înfiinţare a Universităţii de Vest, în sensul necesităţilor obiective impuse de formarea în această parte a ţării a unor specialişti în domeniul ocrotirii sănătăţii.  

Facultatea de Medicină din Timişoara începe să funcţioneze în mod efectiv la 15 iulie 1945 cu primii doi ani de studiu: în anul I cu 412 studenţi, iar în anul II, cu 76.

Transformările succesive de-a lungul timpului au dus în final la structura actuală, cu trei facultăţi – de medicină, de medicină dentară şi farmacie. Întrucât familia doctorului Victor Babeş îşi are originea în Banat, din anul 2001 UMF Timişoara a devenit UMF VICTOR BABEŞ.

Israel, primul stat care nu recunoaşte diplomele universităţii

Acreditarea internaţională este esenţială pentru UMF. Noul rector, Octavian Creţu spune că se fac eforturi considerabile pentru ca aceasta să reuşească. În acest sens „Alianţa celor patru universităţi", constituită la Timişoara, în primăvara acestui an, este esenţială.

„Este un lucru vital pentru toate cele patru universităţi. Nu doar la nivelul cercetării ştiinţifice, mobilităţii cadrelor, ci în perspectiva acreditării internaţionale. Noi, din septembrie intrăm în această procedură, iar acolo pe lângă anumite aspecte, care ţin de calitate şi capacitatea instituţională şi a actului educaţional, mai sunt şi probleme de infrastructură. Acolo cer să avem o cantină, noi nu avem încă, dar vom avea contracte cu Politehnica Timişoara, care are o cantină funcţională pentru studenţi şi are şi pentru cadrele didactice. După aceea, bazele sportive şi de agrement. Noi, acum, dorim să facem un studiu de fezabilitate ca să relizăm un complex de săli pentru evenimente sportive şi de agrement, pe un teren primit de la Primăria Ghiroda, dar până reuşim să obţinem finanţarea va trece destul de mult timp şi vom face contracte tot cu Politehnica şi vom beneficia de acces la bazele lor”, afirmă profesorul Creţu. 

Ca bază de cercetare experimentală, Universitatea de Ştiinţe Agricole de Medicină Veterinară are o bază de cercetare la nivel european, faţă de baza noastră mult mai mică, pe care o folosim ca intermediară, urmând ca marile proiecte să le derulăm în comun la ei. Sunt lucruri complementare, care ne vor ajuta şi pe noi şi pe ei. În felul acesta, vom fi mai pregătiţi în perspectiva acestor acreditări internaţionale", spune rectorul. 

Octavian Creţu se referă şi la recunoaşterea diplomelor în restul statelor, pentru care acreditarea internaţională este extrem de necesară.

"Primul stat care nu recunoaşte diplomele este Israel, dar odată cu începerea procedurilor de acreditare internaţională cu siguranţă vom renegocia recunoaşterea.  În perspectivă vor fi mult mai multe state care nu vor recunoaşte, dacă nu reuşim să obţinem acreditarea internaţională", spune Creţu.

Rectorul UMF a anunţat că, în acest sens, au fost demarate mai multe programe de investiţii, care să crească calitatea spaţiilor didactice şi de cazare pentru studenţi.

"Avem o problemă în privinţa spaţiilor didactice cât şi a spaţiul de cazare al studenţilor, deja o parte din lucrările pentru anumite amenajări au fost scoase la licitaţie, aici mă refer la căminele studenţeşti, unde dorim să amenajăm sălile de lectură, spălătoriile şi uscătoriile de haine, în prima etapă. Au mai fost scoase la licitaţie lucrările pentru amenajarea UMF a unui spaţiu de recreere pentru cadrele didactice şi studenţi şi amenajarea grupurilor sanitare precum şi reparaţii capitale la sediul din Piaţa Maria şi lucrări de reparare a acoperişului. Evident că dorim să continuăm aceste lucrări şi în anii care urmează, în special la nivelul căminelor studenţeşti. La trei, din cele patru cămine, dorim să reducem numărul de studenţi şi să creăm în fiecare cameră câte un grup sanitar, anunţă rectorul UMF.

Octavian Creţu spune că o atenţie aparte este acordată domeniului de cercetare ştiinţifică al universităţii, unde se încearcă stimularea şi recompensare cadrelor didactice pe fiecare disciplină în parte.

„Am luat mai multe măsuri şi suntem în curs de a realiza, la nivelul fiecărei discipline, câte un centru metodologic şi de cercetare. Aceste centre vor avea ca şi rol o descentralizare a activităţii, pentru că ele vor primi o finanţare la începutul fiecărui an, o finanţare de bază, încât pe lângă finanţarea care le-o dăm noi, ele să poată să desfăşoare şi alte activităţi prin care să-şi câştige venituri. Au mai multe posibilităţi. Ele pot realiza, pe platforma online a universităţii, cursuri care se vor efectua contra cost, vor putea realiza contracte, parteneriate public-private şi prin alte metode vor putea să-şi atragă venituri care să-i ajute să se dezvolte. Zece dintre aceste centre vor fi centre de cercetare avansată, care vor primi o finanţare de zece ori mai mare decât centrele normale. Tot la nivelul cercetării ştiinţifice am hotărât deja să achităm contravaloarea tuturor articolelor publicate de către cadrele didactice”, spune rectorul.

„Pe noi ne ajută la creşterea pentru ranking-urile universitare şi în clasamentele universităţilor. Am mai înfiinţat o direcţie suport, care să vină în sprijinul cadrelor didactice, care este în curs de constituire. În această direcţie vom avea statisticieni, programe de statistică performante, fără de care e greu să publici în reviste de specialitate cu impact mare şi vom avea experţi în engleza medicală, pentru că la noi în România există traducători, dar nu există profesia de traducător medicală. Pentru asta vrem să angajăm doi tineri, pe care să-i trimitem să se supraspecializeze în domeniul englezei medicale şi să ajutăm cadrele didactice ca să-şi poată îmbunătăţii calitatea lingvistică a lucrărilor. La nivelul şcolii doctorale avem un buget propriu, care va fi 90 la sută din taxele doctorale, pe care ei îl vor administra cum cred  de cuviinţă. Pot face granturi doctorale, pot trimite doctoranzii la anumite manifestări ştiinţifice etc. Nu în ultimul rând vrem să accesăm fondurile europene care pe domeniul sănătate vor fi substanţiale după anul 2021, peste 8 miliarde de euro, şi vom încerca să câştigăm cât mai multe finanţări europene", a mai declarat Creţu.

Pe aceeaşi temă:

UMF „Carol Davila” urcă în Top Shanghai

Rectorul Politehnicii Bucureşti, exmatriculat de la două doctorate