Milionarul care vrea să transforme Caraş-Severin în Elveţia României. Cum arată planul de 500 de milioane de euro
0
Timişeanul Romeo Dunca se chinuie de zece ani să construiască în Caraş-Severin o staţiune modernă care să concureze de la egal la egal cu staţiunile de iarnă din Austria şi Italia. Dunca apare în Topul Forbes cu o avere de 15 milioane de dolari.
Împreună cu parteneri puternici din Turcia, Romeo Dunca are un proiect de investiţii de 500 de milioane de euro pentru munţii din Caraş-Severin, unde vrea să amenajeze pârtii de schi, telescaun, telegondolă, un restaurant etc.
Investiţia lui Dunca este blocată din cauză că ar trebui să se deruleze în arii pe care Ministerul Mediului le consideră protejate, cum ar fi Situl Natura 2000. Cu toate acestea, Dunca nu se lasă şi spune că “dacă nu mă ia dracu, voi duce proiectul până la capăt, pentru că alt prost nu o să mai vină să suporte ce suport eu, doar ca să facă aşa ceva”.
Primul pas pentru proiect îl face Consiliul Judeţean Caraş-Severin
O primă victorie a lui Dunca este faptul că administraţia judeţeană din Caraş Severin, cu care s-a asociat, a aprobat plata racordului pentru energie electrică la un telescaun, pe care îl construieşte pe Muntele Mic. Însă, ca întreg proiectul să devină realitate, Dunca mai trebuie să clarifice multe alte aspecte, care ţin de primăriile din zonă, organizaţiile de mediu şi minister.
În 2006, când a făcut primii paşi, Romeo Dunca s-a asociat cu Primăria Zăvoi, unitatea administrativ teritorială care deţine cea mai mare suprafaţă în zona pe care investitorul timşorean a pus ochii.
“Cu proiectul e o luptă! S-au lăcomit cei de la Zăvoi să-şi treacă tot terenul în proprietate ca să pună mâna pe banii de la APIA. Ca un profet, le-am spus tuturor: domnule, nu vă lăcomiţi, luaţi-vă în proprietate cele nouă mii de hectare, nu vă intabulaţi pe 13.000, deşi eu am participat pentru a se face intabularea şi identificarea, pentru că altfel nu-mi puteam face proiectul meu. Dar eu ştiam că acolo o să se ajungă. Acum primăriile Buchini, Obreaja au dat în judecată Primăria Zăvoi să-şi revendice terenurile. Vă daţi seama, nu pot să aduc un investitorii acolo că totul e un proces, totul e o judecată, o ţigănie continuă”, spune Dunca.
Dunca, şpăguitorul
De altfel, relaţia lui Dunca cu administraţia locală din comuna Zăvoi e lungă şi cu năbădăi. În 2010, Dunca l-a denunţat pe primarul de atunci al comunei, Antonie Bunei, că i-a cerut şpagă şi edilul a fost prins în flagrant primind 47.000 de euro.
“Eu am dat şpagă că, după ce m-am înţeles cu ei şi după ce le-am plătit topograful şi măsurătorile şi tot, primăria mi-a reziliat contractul. Păi eu cum să trec banii, că banii care i-am băgat acolo sunt curaţi, sunt munciţi, nu sunt la negru, cum să-i trec în contabilitate? Cum să renunţ la o investiţie în care am cheltuit un milion jumate de euro, în care banii au fost prinşi ca o investiţie în derulare, unde eu am dedus TVA de 300.000 de euro? Eu, dacă închideam proiectul aşa cum vroia primarul, a doua lună, în data de 25 TVA-ul devenea nedeductibil şi trebuia să plătesc impozit şi trebuia să pun vreo 500 de mii de euro jos, să pot închide proiectul. Şi atunci, fortuit de conjunctură m-am dus şi m-am autodenunţat, ce dracu să fac!”, povesteşte Dunca, cum a ajuns să-şi capete renumele de şpăguitor, pe care il atribuie acum cei care sunt împotriva proiectului său. Investitorul timişean susţine că nu s-a gândit că va avea atâtea piedici în derularea investiţiei.
“Când m-am apucat să fac proiectul, toţi mi-au promis marea cu sarea. Cum am început să mă mişc, cum au început să mă blocheze. Cum au ajuns la putere, m-au blocat! Când nu erau la putere, mă pupau şi în fund să-i ajut şi m-au lins, când au ajuns la putere mi-au dat peste nas că nu mai sunt de acord. Toţi au muls de pe mine şi, când nu au mai putut mulge, au sărit că eu vreau să distrug munţii. Dacă vă arăt ce mesaje primesc, de la tot felul de interlopi că eu distrug munţii, că sunt tâlhar, sunt spăguitor... Păi eu sunt tâlhar, că dau de lucru la peste 1000 de oameni? Că vreau să fac aici, ceva să se bucure cât mai multă lume?”, spune Dunca.
Casa de vacanţă ilegală
Între timp, milionarul şi-a tras o casă de vacanţă exact în zona protejată, în vârful Munţiilor Ţarcu. Ilegal construită, însă adusă în legalitate printr-un tertip pus la cale tot cu Primăria Zăvoi, care i-a dat o amendă de 1000 de lei, cu intrarea în legalitate a imobilului. Dunca spune că asta a fost singura condiţie ca să demareze o investiţie de 500 de milioane de euro; să poată avea o casă a lui, acolo unde îşi va alege el locul. “Parcă am omorât pe cineva, parcă am venit ca un terorist. Eu am făcut ce mi s-a promis. Acum se agaţă de cabana mea că am făcu-o ilegal şi primăria mi-a dat o amendă de 1000 de lei, cu intrarea în legalitate. Era calea legală pe care a ales-o primarul. Lucruri din astea, care mă pun într-o situaţie din asta aşa de urâtă, de parcă eu sunt un infractor că am construit o cabană frumoasă din lemn. Am fost contravenient de conjunctură, că eu mi-am dorit să construiesc legal, dar soluţia aşa au găsit-o ei, să-mi dea o amendă şi să intru în legalitate”, afirmă Dunca.
Partenerii turici încep să pună întrebări
Investitorul timişorean susţine că nu renunţă la proiect deşi partenerii săi din Turcia încep să-i pună întrebări şi să se îngrijoreze. “O să-l duc până la capăt, că nu am cum să mă opresc. Partenerii din Turcia mă întreabă, păi domnule cum vine asta, ăia de la mediu se bucură că te-au blocat să investeşti sute de milioane de euro? Am deja probleme cu turcii, că trebuie să le explic cum vine că la o asemenea investiţie, angajaţii de la ministerul mediului afirmă că sunt mândrii că o pot bloca. Turcu nu înţelege nimic! Ce să le explic? Credeţi că mai găsiţi un prost care bagă 500 de milioane să ducă oameni acolo, să dea cu schiurile şi să facă poze”, povesteşte Dunca
De altfel, milionarul este de părere că la modul cum este întocmit proiectul nu aduce nicio distrugere mediului. “Proiectul este făcut cu cei mai buni proiectanţi din lume. Au făcut astfel de proiecte în parcuri naţionale peste tot în lume. În tot proiectul există doar două construcţii, e cabana mea şi mai există o clădire care are 6 locuri de cazare, lângă telegondolă pe Nedeia care eu în contractul meu de asociere mă angajez să o dau custodelui parcului, ca să poată supraveghea zona. Ce impact negativ? Că se dau oamenii cu schiurile? Toate fundaţiile staţiilor de plecare şi sosire şi a restaurantului au doar un hectar. Cum stric eu muntele? , întreabă Dunca.
Investiţia lui Romeo Dunca şi a partenerilor săi din Turcia ar fi mană cerească pentru judeţul Caraş-Severin, judeţ care se află în topul zonelor sărace ale ţării. Pe lângă locurile de muncă pentru localnici, Dunca spune că judeţul şi statul ar avea doar de câştigat . “Caras-Severinul ar deveni o Elveţie a României. Anul trecut, în Austria au fost două milioane de nopţi de cazare cu turişti români. Toţi românii, care s-au dus in Austria, mai puţin cei cu avionul, au trecut fie pe la Caransebeş, fie pe la Simeria. E o jumate de oră ca să ajungi în zona unde se află proiectul. Dacă fiecare cheltuie 100 de euro, ori două milioane, vedeţi şi cam câţi bani ar rămâne aici, la noi în ţară. Din ăia, vedeţi câţi sunt impozite la stat, câţi sunt salarii, câţi sunt TVA şi o să vedeţi despre ce vorbesc. În loc să plece cărăşenii să şteargă la fund babele şi moşii prin Austria, mai bine ar rămâne acolo şi ar muncii. E atât de simplu!", concluzionează Dunca şi spune că e decis să continue proiectul oricâte piedici i se vor pune.
Se încarcă comentariile...
