Mateja, fata din Banat care s-a născut în Croaţia: „Îmi plăcea foarte tare România, când veneam în vacanţă la bunici“

Mateja, fata din Banat care s-a născut în Croaţia: „Îmi plăcea foarte tare România, când veneam în vacanţă la bunici“

Mateja Turkalj, eleva din Caraşova Sursa dri.gov.ro

O fetiţă născută în Croaţia, dintr-o familie provenită din România, dezvăluie cum se împletesc în ea cele două culturi, într-un interviu realizat de Departamentul pentru Relaţii Interetnice, care funcţionează în cadrul Guvernului.

Ştiri pe aceeaşi temă

„La jumătatea drumului, între România şi Croaţia“ se intitulează interviul postat de Departamentul pentru Relaţii Interetnice cu Mateja Turkalj, eleva Liceului Teoretic Bilingv Româno-Croat din Caraşova, Caraş-Ceverin. 

Autorii materialului au pornit de la premisa că în contextul situaţiei epidemiologice determinată de răspândirea virusului COVID – 19 şi a declarării stărilor de urgenţă şi alertă, eleva Mateja Turkalj şi colegii ei de clasă nu au putut avea parte de o sărbătoare în toată regula pentru a marca absolvirea ciclului gimnazial.

„Însă ei fac parte, totuşi, din rândul acelor tineri norocoşi din România care, nu peste mult timp, vor continua împreună studiile liceale în cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ – Liceul Teoretic Bilingv Româno-Croat din Caraşova – având oportunitatea sărbătoririi unui nou început, de această dată.

Cu Mateja am stat de vorbă despre studiul limbii croate asupra căreia ea are o perspectivă cu totul deosebită. Despre acest aspect, puteţi afla detalii în cele ce urmează“, arată Bartha Réka, cea care semnează interviul pe care îl redăm integral.

„Ai absolvit clasa a VIII-a şi ai avut parte şi de examene de competenţă, nu şi de şcoală, în sensul clasic al cuvântului. Cât de grele ţi s-au părut subiectele de limbă şi literatură maternă şi unde vei studia mai departe?

Nu mi s-au părut foarte grele. La matematică au fost mai dificile, trebuie să recunosc. În rest, nu prea. La limba şi literatura maternă ne-au cerut câteva proverbe şi ne-au întrebat, spre exemplu, ce am dori să facem mai departe, ce am dori să studiem? Eu mi-am propus să devin farmacistă, dar până atunci aş dori să-mi continui studiile la Liceul Teoretic Bilingv Româno-Croat din Caraşova.

Care este experienţa ta în ceea ce priveşte sistemul de învăţământ online? Au fost ”pe fază” profesorii?

Da, au fost ”pe fază”, dar problema e că nu a fost ca la şcoală… A fost foarte greu la început, dar ne-am descurcat chiar bine cu toţii, aş spune. Pentru că una e să stai în bancă la şcoală şi cu totul alta când eşti acasă, cu gândurile tale şi încerci să faci toate lucrurile…

Nu ai putut să-ţi vezi colegii în ultimele luni de clasa a VIII-a. Cât de mare a fost supărarea voastră din această cauză?

Ne-am revăzut în perioada celor mai mari emoţii, la examenele de capacitate şi ne-am bucurat foarte tare. Chiar înainte de pandemie discutam, oare ce-ar trebui să facem la sfârşit de clasa a VIII-a, un chef sau o excursie? Marea majoritate a ales atunci excursia şi chiar ne-ar plăcea să mergem undeva, la malul mării, la Constanţa, spre exemplu, pe care l-am văzut doar în poze...

Cât de important ţi se pare studiul limbii croate? La modul general, de ce poate fi util să avem şi cunoştinţe de limbă maternă? Se presupune că motivele se înţeleg de la sine, dar aş dori să aflu părerea ta pe acest subiect…

În cazul meu, este cumva natural să am astfel de cunoştinţe pentru că m-am născut în Croaţia şi am stat acolo timp de şapte ani. Dar aş putea spune că mi se pare util să cunoaştem cât mai multe limbi, iar limba croată se poate învăţa foarte uşor ca limbă străină. Eu am colegi de şcoală care nu ştiu foarte bine limba croată, dar am observat că o pot învăţa foarte uşor.

Presupun că eşti destul de ataşată de această limbă din moment ce primii tăi şapte ani din viaţă i-ai petrecut într-un mediu în care s-a vorbit această limbă în permanenţă. Ce poţi să-mi mai spui despre acest ataşament? În ce mod diferă, în privinţa ta, limba croată şi limba română?

Desigur, născându-mă în Croaţia, primul meu cuvânt a fost în limba croată şi auzind această limbă am un sentiment… nici nu pot să vi-l descriu. Primul meu cuvânt a fost ”mama”, adică ”majka” în limba croată, dar trebuie să mai menţionez aici şi faptul că în Caraşova, unde locuiesc acum cu familia,  nu mama, ci bunica este denumită astfel.

Totodată, eu am frecventat şi creşa în Croaţia, aşa că am învăţat foarte multe chestii după acel prim cuvânt – denumiri de jucării şi activităţi, nume de fructe, expresii de bază. Începând din clasa întâi, am învăţat şi engleza…

Ce rol au profesorii şi părinţii în aprofundarea cunoştinţelor de limba maternă? Şi în ce mod te-au inspirat colegii de clasă sau prietenii în acest domeniu…

Cu mama am învăţat acele cuvinte iniţiale pe care le-am amintit adineauri, profesorii însă îmi predau o limbă croată mai profundă, cu expresii frumoase, cu epitete colorate pe care le putem găsi şi în diferite texte literare. Colegii şi prietenii însă nu mă puteau învăţa multe lucruri pentru că eu la bază am vorbit o altă limbă croată, diferită de cea din Caraşova. Dar îmi place să vorbesc cu ei şi în limba croată, să le spun unele cuvinte pe care ei nu le înţeleg sau le spun altfel.

Dacă am înţeles bine, practic a trebuit să înveţi din nou limba croată, pentru că în România se vorbeşte un alt dialect sau o altă formă a limbii decât cea din Croaţia…

Da, este exact aşa… Totodată a trebuit să învăţ şi limba română care mi s-a părut o limbă total diferită de limba mea maternă, nu seamănă nici măcar un cuvânt. Între limba croată din Croaţia şi cea din Caraşova există multe asemănări, deci nu a fost foarte greu s-o învăţ pe aceasta din urmă. Limba şi literatura română mi s-a părut de un alt grad de dificultate, dar am reuşit şi pe acest plan, deci post să spun: poţi reuşi orice din moment ce îţi doreşti asta…   

Ce ţi se pare deosebit în limba croată faţă de toate acele limbi pe care le  cunoşti ? Poţi să-mi spui câteva astfel de aspecte sau detalii?

Limba croată este o limbă autentică, directă şi uşor de învăţat, aş putea să zic, în timp ce, spre exemplu, limba franceză este o limbă frumoasă, dar şi foarte greu de învăţat. Interesant mi se pare însă faptul că în familia noastră se întâlnesc cele două forme ale limbii croate, pentru că eu şi bunicii mei din Caraşova ne învăţăm reciproc cuvinte pe care celălalt nu le ştie, sau le ştie altfel. Dacă unul dintre noi nu înţelege, celălalt explică. Acest lucru mi se pare haios…

Ce rol va avea limba croată în ceea ce ţi-ai propus să înveţi sau să devii? Şi dacă ţi-ar place să te întorci în Croaţia la studii, spre exemplu?

Da, mi-ar place să mă întorc la studii, de ce nu? Croaţia e un loc special, însă mama a dorit foarte mult să ne întoarcem în România, deci eu, la cei 14 ani, sunt practic la jumătatea drumului: am trăit 7 ani în Croaţia şi de alţi 7 ani, trăiesc în România.

În ceea ce priveşte profesia de farmacist, pe care mi-am ales-o, mi se pare că voi putea folosi limba croată, dacă voi lucra la o farmacie în Caraşova, Reşiţa sau chiar Timişoara. Pentru că aş putea servi croaţii de la noi sau turiştii care vin din Croaţia, pe limba lor.

Care a fost motivul pentru care familia ta a dorit să se întoarcă în România?

Bunicii mei trăiesc în Caraşova şi trăiau singuri. Tot singuri ne simţeam şi noi acolo, în satul în care trăiam, în Croaţia. Era o aşezare mai mică decât cea în care trăiesc în momentul de faţă. Nu era un sat turistic, dar era un loc frumos. Înainte să ne mutăm la Caraşova, veneam des în vacanţe la bunici şi îmi plăcea foarte tare România. Mi se pare o ţară extrem de frumoasă.

O întrebare mai de vacanţă, ironic vorbind: ce îţi place să citeşti?

Poate veţi râde, dar îmi plac foarte mult romanele de dragoste… Chiar am în faţă un teanc de cărţi pe care le-am primit la şcoală drept premiu: Arghezi şi… desigur, Eminescu, care îmi place foarte tare. Dar şi romanul Baltagul de Sadoveanu, sau comedia O scrisoare pierdută, de Caragiale.

Am şi câteva cărţi în limba croată dintre care mi-ar fi foarte greu să aleg una preferată. Dar dacă ar fi să aleg, v-aş recomanda poeziile lui Dragutin Tadijanović şi Dobriša Cesarić, a căror versuri le avem şi în manualul de limbă şi literatură croată.“ 

Pe aceeaşi temă: 

Ghidul restricţiilor de vacanţă în Europa. Tot ce trebuie să ştii, ţară cu ţară, dacă vrei să pleci în concediu

Bulgaria şi Croaţia au fost acceptate în mecanismul ERM-2, care precede adoptarea euro

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările