Iosif Armaş, perfectul milionar de carton al Banatului

Iosif Armaş, perfectul milionar de carton al Banatului

Iosif Armaş FOTO CRISTIAN FRANŢ

Iosif Armaş a avut o uluitoare poveste de succes ajungând, de la simplu portar de hotel, la om de afaceri, deputat şi preşedinte al Federaţiei Române de Box

Ştiri pe aceeaşi temă

Este primul bănăţean cunoscut ca milionar. Poate nu primul pe bune, dar primul cunoscut. Din păcate, pentru Banat, s-a dovedit un simplu milionar de carton, care n-a reuşit să facă absolut nimic nici pentru zona sa natală, nici pentru oamenii din jurul său. Paradoxal, deşi erau vremuri în care oamenilor le era teamă să şi pronunţe numele Iosif Armaş, tot ce a atins acest om s-a ofilit, ajungând şi el, într-un final, dintr-un milionar într-un anonim. Despre ascensiunea sa se ştiu foarte puţine lucruri, tocmai pentru că oamenilor le era foarte frică să vorbească despre el, Iosif Armaş însuşi ferindu-se, de fiecare dată, să vorbească sau să dea detalii despre sine, vorbind strict doar despre averea sa şi investiţiile propuse. Că avea multe de ascuns relevă şi cv-ul său de pe site-ul Camerei Deputaţilor, în care, deşi vorbim despre un înalt demnitar al Statului Român, informaţiile sunt mai mult decât sumare. 

 
Data nasterii: 12 mai 1965
 
Studii; titluri ştiinţifice
Facultatea de Ştiinţe Juridice - specializare in Marketing si Management
 
Activitate politică
membru al PSD
 
Activitate parlamentară
deputat;
din 2000, mmbru al Comisiei pentru politica economica, reforma si privatizare;
secretar al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Cuba si membru in Grupul parlamentar de prientenie cu Suedia
 
Activitate profesională
jurist, specialist management GLV Univ. SUA;
SC ARGIROM INTERNATIONAL SA.
 
www.cedep.ro, Curriculum Vitae Iosif Armaş
 
Originar din comuna Luncaviţa, judeţul Caraş-Severin, Iosif Armaş a făcut şcoala în sat. Nu ştim să fi avut studii liceale sau de licenţă, însă se ştie că acesta ar fi fost portar la Hotelul Dacia din staţiunea Băile Herculane. În cv Armaş susţine că ar fi licenţiat în marketing şi management şi că ar fi colaborat cu GLV Univ. din Statele Unite ale Americii. Alte amănunte importante despre Iosif Armaş aflăm dintr-un interviu acordat în anul 2011 ziarului Adevărul. „Omul de afaceri s-a apucat de business imediat după 1990, cu exportul de uree şi piei de oaie şi viţel. El povesteşte că lucrurile au mers bine într-un timp foarte scurt. În plus, pe lângă afacerile cu pielărie a început şi exportul de zahăr, iar acum chiar deţine o fabrică de zahăr în sudul ţării. „Până să ajung în topurile oamenilor de afaceri, mi-am sacrificat timpul liber şi familia”, a povestit Iosif Armaş, care, deşi a urmat şcoli de specializare în business, crede că prea puţin i-au fost de folos. „Am absolvit dreptul şi relaţiile internaţionale, dar cred că afacerile trebuie să le simţi şi nu să investeşti după o anumită schemă prestabilită”, a spus acesta. Pe lângă pielărie şi exportul de zahăr, Iosif Armaş a mai făcut afaceri şi în agricultură. A renunţat din cauză că nu a fost rentabil, dar a investit şi în taximetrie. „Şi acum mai deţin o firmă mare de taximetre în Bucureşti, iar afacerea este foarte profitabilă”, a spus omul de afaceri, care a uimit în 2009 cu cifra sa de afaceri care s-a ridicat la 200 de milioane de euro. Potrivit lui Iosif Armaş, cel mai important aspect este progresul, iar în viaţă şi afaceri, a urmat un slogan simplu: „Întotdeauna am vrut să fac doi paşi înainte, decât unul înapoi”. Iosif Armaş a mai deţinut Aeroportul din Caransebeş, pe care l-a vândut în anul 2011 lui Axente Obrejan, un om de afaceri de pe Valea Bistrei, dar şi porturile din Moldova Nouă şi Orşova, precum şi fabrica de zahăr din Călăraşi. Toate, la această oră, nu mai sunt în posesia lui Armaş.
 
A început să facă bani serioşi în 1999 atunci când, potrivit Pro TV, „în timpul guvernului Isarescu, s-a prezentat la Ministerul de Finante si si-a oferit expertiza pentru recuperarea datoriei de 72 de milioane de ruble, echivalentul a 72 de milioane de dolari din Vietnam. Din 72 de milioane, noi ne-am ales cu orez in valoare de 18 milioane de doalri pe care l-a vandut Armas. Este foarte interesant cum datoria Angolei estimata la aproape 20 de milioane de dolari s-a plimbat la mai multe companii, in mai multe tari. In 1998 , in timpul guvernului Radu Vasile se cesioneaza datoria Angolei catre Cobbham International Investements . In anul 2000, aceiasi datorie este data firmei Argirom condusa de Iosif Armas care se obliga sa plateasca 15% din valoarea initiala. Adica in jur de 2,7 milioane dolari. In 2003, guvernul Nastase cesioneaza datoria firmei Maxima Grup.
Guvernantii Romaniei au vandut creante intr-o totala lipsa de transparenta. Pe ascuns, fara licitatii. Banii munciti de romani inainte de 1989 s-au scurs in buzunarele speculantilor. In lume sunt companii care s-au specializat tocmai pe cumpararea datoriilor de la tari aflate in imposibilitatea de a se apara. Aceste companii, un fel de fonduri de investitii in datori, au fost numite Fondurile Vulturului“ scriu www.stirileprotv.ro.
 
Anul 2000 îl consacră pe Iosif Armaş ca înalt demnitar al Statului Român, fiind ales deputat PSD de Călăraşi şi membru al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare a Camerei Deputaţilor. Aici este şi cheia succesului său, privatizarea fiind pentru Iosif Armaş leit motivul succesului. În 2001 Ministerul Turismului vinde către SC Argirom SA (firmă deţinută de Iosif Armaş) compania SC Hercules Băile Herculane, companie ce deţinea cele mai multe şi importante unităţi de turism din staţiunea de pe Valea Cernei.
Deputat şi om de afaceri de succes, Iosif Armaş preia şi şefia Federaţiei Române de Box, pe care o conduce trei ani de zile, dar o şi implică în numeroase scandaluri şi interminabile dispute. Demisionează din această funcţie pe 22 septembrie 2004.
Decăderea PSD şi a lui Adrian Năstase în anul 2004 anunţă şi declinul lui Iosif Armaş, care începe să aibă tot mai multe probleme privind privatizarea SC Hercules, pentru că nu-şi respectă contractul de privatizare, dar an de an apare în topurile Forbes şi Capital, privind cei mai bogaţi români, anul 2005 fiind şi anul în care îl impune pe Armaş în cea mai sus poziţie în acest top, cu o avere de peste 200 de milioane de dolari. 
În topul Forbes din 2009, Armaş ocupa locul 72 cu o avere de 90 de milioane de euro. Mai puţin inspirat în vremuri de criză, miliardarul a devenit un sărac om bogat, imperiul construit de acesta după privatizarea cu cântec a staţiunii Băile Herculane din 2001 prăbuşindu-se într-un timp record, aşa cum a fost şi clădit. În 2005, spre exemplu, averea lui Armaş era aproximată la 200 de milioane de dolari, iar  trei ani mai târziu, la 105-109 milioane de euro. Omul de afaceri recunoaştea la acea vreme declinul, dar era convins că, în 2010, afacerile sale îi vor aduce numai profit. 
Anul 2011 este anul în care Iosif Armaş dispare definitiv din Topul Forbes, iar compania Argirom o pierde, aşa cum pierde şi majoritatea hotelurilor din staţiune, vândute la bucată spre diverse persoane fizice. Şi presa locală atrăgea încă din anul 2012 atenţia că Iosif Armaş este în cădere liberă: „ la întâlnirea cu Elena Udrea de la Consiliul Judeţean Caraş-Severin, armaş îi povestea lui Sorin Frunzăverde cum a încercat el să-l aducă pe vicepreşedintele Raiffeisen Bank cu elicopterul la Herculane pentru a salva staţiunea. ... Dar că oamenii de acolo, care au văzut cât rău a făcut staţiunii acest Armaş şi cât de repede a repornit staţiunea după ce s-a scuturat de lepra Argirom, asta nu pot pricpe de fel!!! Şi mai este un lucru pe care nu-l pricep. Acest Iosif Armaş doar a distrus oameni. N-a ridicat pe nimeni, n-a propulsat pe nimeni, n-a ajutat pe nimeni. Nici la Herculane, nici la Federaţia Română de Box, nici ca senator. Nu are nici măcar un om care să fi ajuns undeva datorită susţinerii lui. Ce speranţe îşi pot pune micii politruci locali într-un asemenea personaj?“.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: