Horaţiu Rada, preşedintele Timişoara 2021: „Noi ne-am propus un minim de un milion de turişti în 2021, sper să depăşim acestă cifră“
0
Cunoscut ca om de afaceri de succes, Horaţiu Rada este reprezentantul mediul economic în bordul Asociaţiei Timişoara Capitala Culturii Europene 2021. Din luna septembrie a anului trecut a preluat postul de preşedinte al asociaţiei. Horaţiu Rada a povestit pentru Adevărul cum a decurs această perioadă şi care sunt următorii paşi în acest proiect.
- Aţi venit la conducerea asociaţiei după o perioadă destul de agitată, cu acuze, cu scrisori deschise, cu revolte ale unor oameni de cultură în legătură cu mersul proiectului, cum stau lucrurile în prezent?
- E bine că lucrurile s-au liniştit şi s-au aşezat pentru că disputele astea nu fac bine nici României, nici Timişoarei având în vedere că suntem mereu monitorizaţi. A fost chestie de slabă comunicare, neînţelegere din partea unor membri, dorindu-şi ca unii să fie în board-ul director, prin această poziţie considerând că pot avea unele avantaje sau pot lua anumite decizii, dar în acelaşi timp poziţia lor le crea stare de incompatibilitate faţă de implementarea de proiecte şi atunci au ieşit din board. Plecarea unui membru înseamnă că bordul director nu este statutar. Board-ul nefiind valid nu au putut fi validate aceste cereri. Din exterior au mai venit cereri şi s-a spus că asociaţia nu doreşte să se deschidă, au început tot felul de dispute, lucru care s-a mediatizat şi a creat această mică neînţelegere şi slabă comunicare pe toată treaba aceasta.
- Cum aţi devenit preşedinte şi care au fost motivele care v-au făcut să vă doriţi această poziţie?
- Am fost ales de adunarea generală din noiembrie şi validat ca şi preşedinte al asociaţiei, în urma şedinţei care a avut loc în consiliul de board. Domnul primar Nicolae Robu nu şi-a exprimat dorinţa, pentru că Primăria avea prima opţiune pentru funcţia de preşedinte, conform statutului, postul de preşedinte trebuia să fie preluat de reprezentantul mediului economic şi a trebuit să-mi asum această funcţie cu tot ce înseamnă responsabilităţile ei. Preşedintele bordului Timişoara Capitala Culturii Europene nu este o funcţie executivă, din care să rezulte că eu trebuie să mă implic şi să coordonez echipa. Menirea mea este una de reprezentare, de coagulare a întregii echipe, una prin care prin strategia noastră a board-ului director să venim cu o linie, cu o strategie spre echipa executivă, lucru pe care am început să-l fac chiar în perioada de interimat, din noiembrie până în martie.
Acum suntem la un board statutar de cinci membri. Dar în toată perioada aceasta care s-a scurs, pot să spun că vechea echipă şi cu noul board au făcut foarte multe. De la deschiderea spre societatea, discuţii cu toate categoriile de oameni, toţi care doresc să se implice, de la promovarea acestui proiect local, la un proiect naţional, pentru că eu consider că acest proiect este unul de ţară, de la demararea procedurilor până la obţinerea statutului de utilitate publică, lucru care oferă avantaje fiscale, anumite deduceri şi alte avantaje şi se supune altui regim de fiscal de monitorizare şi control, lucru care este benefic pentru transparenţă şi pentru siguranţa fiecărui ban. Tot în primele etape ale noului board, am demarat procedura de selecţie în privinţa demarării unul audit intern recunoscut la nivel internaţional. Lucrul acesta oferă siguranţă finanţatorilor care vin înspre noi, oferă transparenţă pentru tot ce s-a întâmplat vizavi de bani.
- De ce e necesar acest audit?
Este o procedură normală, pe care am cerut-o atât pentru ca să întărim ce s-a întâmplat până în acest moment, dar şi pentru a arăta societăţii că dacă au fost anumite erori, dacă au fost anumite lucruri premeditate sau rău intenţionate, persoanele respective vor trebui să-şi asume consecinţele care derivă din aceste acte. Asociaţia nu este a mea, eu nu am niciun interes de mediatizare a numelui meu sau a boardului, doresc doar ca acest proiect să fie o reuşită a Timişoarei şi a României, nu-l fac pentru vizibilitatea politică sau de altă natură. Dacă doream politică, puteam să fac acest pas de mult şi nu aveam nevoie să încurc Timişoara, prin prezenţa mea în acest proiect.
- V-am auzit de mai multe ori că spunând că acest proiect nu este al Timişoarei, că este un proiect al întregii ţări.
- Dosarul de candidatură a fost asumat de Primăria Timişoara, prin hotărâre de consiliul local, de Consiliul Judeţean şi de Ministerul Culturii. De când sunt preşedinte am observat o deschidere, atât dinspre primărie, din partea domnului Robu, aceeaşi susţinere am văzut-o din partea Consiliului Judeţean prin sumele acordate şi prin implicare şi nu în utimul din partea Ministerului Culturii şi Guvernului, care în ultimul an au înţeles importanţa unui asemenea proiect şi a venit cu măsuri. Spun că evenimentul acesta va fi al Banatului şi al României, pentru că nu poţi să marketezi doar evenimetele culturale ale Timişoarei sau doar obiectivele turistice ale Timişoarei. Un turist când vine, vrea mai mult. Poate vrea un eveniment cultural în Timişoara, poate vrea să se plimbe şi să viziteze un muzeu în Timişoara, dar poate vrea câteva zile într-o zonă binecuvântată de Dumnezeu, cum este Caraşul. Avem Cheile Nerei, avem cea mai frumoasă cascadă, avem Dunărea, avem atâtea şi atâtea.
Nu vreau să neglijez Aradul, care are destule obiective care pot fi promovate. Şi atunci prin parteneriatul pe care l-am făcut cu Horetimul şi Horeca, instituţiile din zona ospitalieră, încercăm, şi de aceea l-am adus pe unul dintre cei mai buni oameni de turism ai României pe domnul Simion Giurcă, să venim cu un concept comun. Adunăm evenimentele noastre, cunoaştem potenţialul local, cunoaştem potenţialul regional, ştim nivelul şi categoria de turişti pe care urmează să o marketăm, pentru că Timişoara nu este un oraş de shoping de lux, nu este un oraş care să ofere circuite de două trei zile, dar trebuie să marketăm poziţia, locul şi ceea ce avem şi să punem în valoare în aşa fel încât când ne deschidem spre ei, să aducem exact ce avem nevoie. Nu poţi să aduci un om nepotrivit într-un loc nepotrivit pentru el. Trebuie să ne găsim profilul.
- Care este profilul turistului pe care îl aşteptaţi în Timişoara, în cadrul acestui proiect?
- Sunt mai multe tipuri de turişti. Cu toţi sunt bineveniţi, fiecare îşi are locul. De la hotelurile care se vor face în Timişoara vor fi cu multe stele şi vor avea recunoaştere internaţională, de la banalele spaţii de cazare nonconvenţională, pe care mulţi nu le agrează, hoteluri, apartamente de închiriat şi altele, toate vor fi pline. De ce? Valul, profilul unui oraş capitală culturală generează un aflux care aduce pe toată lumea. Mulţi vor să vadă o capitală culturală, datorită termenului de capitală culturală. Şi noi chiar avem ce să le arătăm. Nici în Viena, nici marile oraşe, nu e peste tot acelaşi nivel, acelaşi grad de amenajare, acelaşi grad de curăţenie. Sunt locuri destinate turiştilor. Acolo trebuie să ne concentrăm. Acele locuri trebuie puse în valoare şi acelea sunt locurile pe care trebuie să le promovăm. Vor fi turişti şi rucsacul în spinare, vor fi şi grupuri.
Încerc prin Clubul Rotary, unde sunt membru de peste 15 ani, să generăm proiecte prin care să promovăm valorile culturale Timişoara-Arad-Caraş, să valorificăm prin organizarea de evenimente naţionale şi internaţionale pe zona Rotary, să nu uităm că aceste cluburi au membrii care îşi permit şi care vin, organizează în permanenţă acest gen de evenimente. Cum anul viitor Rotary va fi condus de domnul Luca, de la Arad, sunt convins că se va implica şi ne va sprijini.
- Cum merge finanţarea proiectului? Au fost nişte probleme cu banii, la un moment dat, cu finanţarea de la Ministerul Culturii?
- Aici lucrurile sunt oarecum spuse pe jumătate de adevăr şi fiecare înţelegem jumătatea care ne convine mai mult. Ministerul Culturii şi-a plătit integral proiectele asumate, Primăria şi-a plătit, Consiliul Judeţean şi-a plătit. Dar să revenim la Ministerul Culturii, dacă vorbim la nivelul anului 2018, valoarea contractului asumat a fost plătită integral. Că au fost proceduri de comunicare între asociaţie şi minister sau proceduri de negociere, este adevărat. Este o parte tehnică care trebuie să existe. Schimbarea statutului asociaţiei în una de utilitate publică este una importantă, vizavi de siguranţa finanţării. Până acum exista suspiciunea că dai banii unei asociaţii şi Curtea de Conturi poate să vină si să spună că nu este o finanţare legală. Statutul de utilitatea publică conferă siguranţa finanţatorilor şi s-a eliminat din start nesiguranţa privin legalitatea finanţării. Primăria, pentru acest an, a bugetat întreaga sumă cuprinsă în dosarul de candidatură, Consiliul Judeţean Timiş la fel. Lucrurile bune urmează să vină dinspre Ministerul Culturii, deoarce în perioada următoare îşi va asuma acest proiect ca un proiect de ţară şi sumele urmează să fie alocate. Nu ştiu să vă spun când se va face asta şi care vor fi sumele alocate acestui proiect, dar asta se va întâmpla curând. Acordarea statutului de utilitate publică este un prim pas în continuarea acestui proiect de ţară.
- Ce îi lipseşte proiectului TM2021? Sunt lucruri pe care le-aţi identificat, pe care încercaţi să le rezolvaţi?
- Da, sunt! S-a început cu o echipă, o echipă plină de energie, care pe parcurs a înţeles mai mult sau mai puţin proiectele. O echipă care a reuşit să coaguleze mai mult sau mai puţin. Asociaţia are nevoie de oameni, oameni care doresc să se implice şi lucrul acesta l-am început deja. Am avut selecţie pentru directorul de comunicare, care a fost deja desemnat şi urmează să înceapă activitatea în această perioadă. Am avut concurs pentru diverse posturi pentru manager de teritoriu, pentru implementarea proiectelor, au fost desemnate persoanele. Am avut concurs pentru ocuparea postului de director operaţional, adică un fel de cumul de funcţii, din partea tehnică, este o zonă de organizare pe partea executivă. Vom avea concurs pentru postul de director economic, deoarece la nivel banilor care vor veni, la nivelul finanţărilor, va fi nevoie de o echipă de contabilitate mult extinsă şi de specialitate, pentru că vor veni mulţi bani, iar responsabilitatea va fi enormă. Toată creşterea asta de personal, înseamnă logistică, înseamnă număr de finanţări şi nu în ultimul rând spaţiu. Problema spaţiului este momentan discutabilă. Avem mai multe locaţii în vizor, dar toate înseamnă costuri, iar aceste costuri trebuie bugetate. E destul de greu, pentru că abia în perioada următoare vor veni şi fianţările.
Am avut o selecţie de oferte pentru identificarea societăţilor care pot face acţiunea de foundraising pentru noi, de colectare de fonduri. Nu se mai practică de mult, că mă duc eu la banca asta şi îl ştiu eu pe un prieten să dea şi el un ban sau mă duc la o societate care este în raza noastră să ne finanţeze. Colectarea banilor se face acum într-un alt mod, companiile vor să-şi promoveze afacerile simultan şi atunci se discută prin agenţii, prin firme de specialitate, care cu asta se ocupă şi oferă o vizibilitate punctuală şi extinsă pe perioada un an sau mai mult. Timişoara Capitala Culturii Europene este un proiect de interes naţional pentru toate marile companii, pentru toţi cei care doresc să-şi creeze vizibilitate pentru că nu este un proiect de două trei zile. Este un proiect pe termen lung, în care partenerii pot să-şi marketeze imaginea. Cu niciunul dintre ei nu discutăm despre exclusivitate, pentru că nu putem acorda aşa ceva unor companii. O parte din toate problemele de finanţare din prima parte a anului 2020, încercăm să le acoperim din partea de foundraising. Pe măsură ce întârzie banii echipa nu poate să pornească. Acum suntem în faza în care echipa s-a format, selecţia de personal s-a încheiat în mare parte.
- Folosiţi experienţa Sibiului în derularea proiectului Timişoarei?
- Mă întreabă multă lume acest lucru. Sibiul a fost un proiect care a fost desemnat, nu câştigat. Aici e diferenţă ca de la cer la pământ. Sibiu nu a avut un dosar asumat, deci a putut să implementeze orice fel de proiecte. Au reuşit să facă evenimente majore, au reuşit să amenajeze zona turistică, au reuşit să o promoveze, au reuşit să facă festivaluri gastronomice sau de oricare natură şi este un câştig pentru întreaga România. La Timişoara însă este altceva. Noi avem un dosar de candidatură, avem un juriu de monitorizare, care ne evaluează orice activitate. Deci avem trasee culturale bine definite, actul cultural trebuie să se desfăşoare strict în baza dosarului de candidatură. Da, putem beneficia de roadele Sibiului conştietizând că ceea ce se întâmplă la Sibiu se va întâmpla şi la Timişoara, dar la o altă scară. Timişoara are avantajul aeroportului, mult mai mare decât Sibiul. Are avantajul celor două aeroporturi de la Beograd şi Budapesta, are avantajul autostrăzii, toate lucrurile astea cu siguranţă vor fi un plus. Noi ne-am propus un minim de un milion de turişti în 2021, sper să depăşim acestă cifră, dar important este nu doar 2021.
- Ce înseamnă Timişoara Capitala Culturii Europene după 2021?
- Cu siguranţă 2021 va fi doar un început pentru Timişoara. Până atunci şi infrastructura culturală va avea un alt aspect, se vor vedea numeroase schimbări. Primăria Timişoara a început deja să amenajeze sălile de cinematografe, a început să genereze şi alte evenimente pe lângă ale noastre, sub egida Timişoara Capitala Culturii Europene, au anunţat spaţiul de la muzeul de tramvaie, unde va fi multiplex, acel hall cultural unde se vor defăşura marile activităţi şi va fi un loc care rămâne.
Mulţi spun că nu mai este timp, eu spun că nu e aşa. Chiar dacă nu vom reuşi să aducem 2 milioane de turişti, poate nici nu putem să-i primim pe atâţia, dar eu cred că e bine să ne vedem că suntem în grafic. Paşii pe care îi facem trebuie să să fie siguri, pentru că nu mai avem niciun fel de scuze, mai ales dacă se probă şi finanţările de la Ministerul Culturii. Totul depinde doar de noi, suntem un board care credem, ne-am asumat şi ne dorim să facem aceşti paşi pentru Timişoara, toate instituţiile şi-au anunţat deschiderea, aşteptăm deschidere şi din zona artistică. Nu ne vom opri la identificare de proiecte pentru 2021, doar la nivel regional, vom încerca să căutăm atât din zona naţională cât şi din cea internaţională.
- Veţi trece prin mai multe alegeri şi campanii electorale. Va influenţa acest lucru, există riscul să fie politizat un astfel de eveniment?
- Am avut-o campanie electorală şi alegerile europarlamentare, care nu şi-au pus amprenta în niciun fel. Niciunul dintre candidaţi nu avenit să marketeze asociaţia. Am avut discuţii cu fiecare partid, toţi au fost deschişi. Vom avea în toamnă încă o campanie şi în 2020 încă una. Nu spun niciodată ca orice candidat care are un merit să nu-şi marketeze acest merit. Este dreptul lui, fiindcă menirea unui deputat din Timiş sau a unui senator este să promoveze interesele regionale, nu doar cele politice şi de partid, să ne reprezinte şi să se zbată pentru acest proiect. Toate partidele ne-au susţinut până acum, la nivel local. Noi, asociaţia, nu vom susţine intersele unui grup politic sau a unui partid, nu se va întâmpla asta niciodată, cât eu sunt preşedinte.
Se încarcă comentariile...
