Cine este Naşul judeţului plin de fini
0Caraş-Severinul nu stă deloc rău la capitolul baroni locali, aproape fiecare partid având cel puţin un asemenea personaj în judeţ
Judeţul nu stă deloc prost la capitolul baroni locali, ba unii dintre ei chiar şi-au transplantat favoriţii şi la alte judeţe. Este cazul generalului Ioan Talpeş care stă la baza evoluţiei lui Adrian Duicu, baronul de la Mehedinţi. Dar sistemul este şi reversiv, Ostaficiuc reuşind să o plaseze pe Valeria Schelean în judeţul lui Frunzăverde. Mai trebuie spus că, principiul pe care activează baronii locali de Caraş-Severin, este principiul naş-fin.
Pornind de la acest principiu, Ion Mocioalcă este, practic, finul lui Victor Ponta, asta după ce fiica sa a fost năşită la cununie chiar de premier. De altfel, la această oră, deputatul Ion Mocioalcă, este şi cel mai activ baron local al judeţului, el făcând practic toate numirile importante în judeţ, din funcţia de preşedinte al PSD Caraş-Severin. Nici la Bucureşti nu stă rău, Ion Mocioalcă nefiind un simplu deputat, ci preşedtintele Comisiei de Apărare a Camerei Deputaţilor. Ascensiunea sa plotică se datorează un alt fost baron al Caraş-Severinului, fostul prefect PSD Gheorghe Pavel Bălan, care l-a propulsat în cariera politică. Apropierea de Ilie Sârbu dar şi „înrudirea spirituală“ cu premierul Victor Ponta au făcut din Ion Mocioalcă unul dintre vicepreşedinţii importanţi ai PSD la nivel naţional. Aparent destul de liniştit în perioada USL, imediat după instituirea Guvernului Ponta 3 Mocioalcă a continuat să elimine toţi oamenii apropiaţi lui Sorin Frunzăverde. Primul eliminat a fost subprefectul liberal Ioan Anton Paulescu, a urmat inspectorul şcolar general Paul Şuşoi care a fost înlocuit cu un important lider PSD, Nicolae Grindeanu.
Un puternic scandal a fost declanşat chiar şi pe vremea USL, odată cu vizita ministrului Niţă la Reşiţa, când Mocioalcă s-a opus vehement numirii lui Doru Cozma la şefia Finanţelor din Caraş-Severin, numire pe care a reuşit să o amâne şi să aducă la şefia Fiscului un specialist de la ANAF.
Nu numai cu Ponta sunt bunele relaţii ale lui Ion Mocioalcă, acesta fiind extrem de apropiat şi de preşedinta femeilor social-democrate, Rowana Plumb, pe care a adus-o cu mai multe prilejuri la Reşiţa şi chiar la Moldova Nouă. Mai mult, la insistenţele acesteia, Mocioalcă a acceptat numirea Tudoriţei Nicula, şefa femeilor social-democrate din judeţ, la conducerea CJAS Caraş-Severin, deşi aceasta a fost declarată incompatibilă de ANI.
Nici la primari nu stă deloc rău, singurele probleme de impunere şi abordare avându-le cu primarul Mihai Stepanescu de la Reşiţa. Cu toate acestea, Mocioalcă nu a recunoscut niciodată că ar avea relaţii proaste cu primarul pentru care chiar Victor Ponta a venit la Reşiţa pentru a anunţa înscrierea aceluia în PSD.
Deconcentratele sunt punctul slab al lui Mocioalcă, mulţi dintre directori rămânând aceiaşi din perioada USL, chiar dacă au fost numiţi la recomandările lui Frunzăverde sau Marcel Vela, liderii PNL din Caraş-Severin. Aici s-a şi grăbit să facă schimbările, punându-şi oameni de încredere la APIA, ISJ sau tehnocraţi la Fisc şi ITM. Şi în fruntea Inspectoratului de Poliţie a reuşit să-şi plaseze o echipă de conducere agreată, fostul inspector şef, Grigore Stolojescu, fiind promovat la Institutul de Criminalistică din Bucureşti, iar adjuncţii pensionaţi ori transferaţi. Este cazul comisarului Nicolae Borteş, susţinut puternic de Sorin Frunzăverde, care a fost iniţial transferat la conducerea Poliţiei Municipiului Caransebeş, dar a fost schimbat şi de acolo şi înlocuit cu Ion Olariu.
O luptă puternică s-a dus la Direcţia de Sport şi Tineret, unde Liliana Dacica, om apropiat de Sorin Frunzăverde, avea şi o puternică susţinere la ministerul de resort. Cu toate acestea, după câteva luni de tatonări, Mocioalcă a reuşit să o schimbe cu un apropiat al său, Cătălin Hogea, fostul preşedinte al TSD Caraş-Severin.
Sorin Frunzăverde este omul care îl încurcă cel mai rău pe Ion Mocioalcă în tentativa de control total al judeţului. Frunzăverde este un important lider liberal şi preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, dar şi un important personaj care, la rându-i controlează majoritatea primarilor şi a şefilor de deconcentrate din judeţ.
Membru fondator al FSN şi mai apoi al PDL, Sorin Frunzăverde a fost încă din 1990 liderul judeţean al acestui partid. Asta până în martie 2012, moment în care destabilizează „sistemul“ Băsescu, demisionând din PDL şi luând cu el cei trei parlamentari din Caraş-Severin şi trei sfert dintre primarii din judeţ. În mai 2012 se înscrie în PNL, unde Crin Antonescu îi oferă direct funcţia de vicepreşedinte, funcţie pe care o deţine şi în prezent. Născut la Bocşa pe 26 aprilie 1960, Sorin Frunzăverde absolvă studiile elementare la Bocşa şi Reşiţa şi Liceul de Matematică-Fizică din Reşiţa (1975-1979), a urmat cursurile Facultăţii de Metalurgie din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti (1980-1985), obţinând diploma de inginer metalurgist. După absolvirea facultăţii, a lucrat ca inginer la Combinatul Siderurgic Reşiţa, îndeplinind funcţiile de şef de atelier (1985-1988) şi apoi de şef al Serviciului CTC-Laboratoare (1988-1991). Între anii 1991-1996 a fost preşedinte şi director general al Camerei de Comerţ şi Industrie al jud. Caraş-Severin, deţinând de asemenea în perioada 1992-1996 funcţia de consilier judeţean, secretar al Comisiei de Buget-Finanţe din Consiliul Judeţean Caraş-Severin. Este perioada de ascensiune politică a liderului PDL Caraş-Severin, care în anul 1997 culminează cu prima sa numire ca ministru în guvernul Victor Ciorbea, Frunzăverde fiind un ministeriabil al PDL până la al doilea mandat al lui Traian Băsescu. Acesta a fost ministrul apelor, pădurilor şi mediului înconjurător (5 decembrie 1997 - 11 februarie 1998) în Guvernul Victor Ciorbea, din care a demisionat odată cu retragerea miniştrilor PD din guvern. A urmat apoi o nouă nominalizare ca ministrul turismului (17 aprilie 1998 - 16 decembrie 1998) în Guvernul Radu Vasile. Conform Hotărârii nr. 47 din 16 decembrie 1998 a Parlamentului României, Ministerul Turismului a fost desfiinţat. El şi-a continuat apoi activitatea ca preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Turism, până la numirea sa în fruntea Ministerului Apărării Naţionale în 13 martie 2000 - 28 decembrie 2000) în Guvernul Mugur Isărescu. Aici se impune ca un adevărat lider al acestui domeniu, revenind în fruntea acestui minister pe 26 octombrie 2006 - 5 aprilie 2007, in Guvernul Tăriceanu. Pentru a-şi consolida poziţia de ministeriabil îşi completează studiile cu două titluri de doctor. În anul 2000, Sorin Frunzăverde a obţinut titlul ştiinţific de Doctor în ştiinţe economice al Universităţii de Vest din Timişoara. De asemenea, în anul 2004 a devenit şi Doctor în ştiinţe militare al Universităţii Naţionale de Apărare din Bucureşti. După ce conduce lista pentru europarlamentarele din 2007 a PD, devine europarlamentar, şeful delegaţiei PD din Parlamentul European, dar nu îşi duce mandatul până la capăt, ci demisionează şi preia şefia Consiliului Judeţean Caraş-Severin. A candidat la alegerile locale din 1 iunie 2008 pentru postul de preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, obţinând 43,8% din voturile valabile. Ca urmare a alegerii sale în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Frunzăverde a demisionat la 4 iunie 2008 din Parlamentul European, fiind înlocuit în această funcţie de către Flaviu Călin Rus. Din acest moment se produce un fel de renegare a acestuia de către liderii ccentrali ai PDL, aşa că pe 28 martie şochează lumea politică şi îşi anunţă demisia din PDL şi înscrierea în PNL. La capitolul fini, Frunzăverde este naşul deputatului Valentin Rusu, dar şi a fostului adjunct al şefului IPJ, Şandru, precum şi a numeroşi primari ori şefi de deconcentrate, deşi nu pe toţi i-a şi năşit fizic, la nunţi ori botezuri.
De numele său se leagă foarte multe scandaluri şi dosare de corupţie, însă care îi privesc mai mult pe oamenii din jurul său, Sorin Frunzăverde nefiind până acum în poziţia de a fi cercetat de DNA sau parchet pentru corupţie ori pentru alte fapte. Cu toate acestea jurnaliştii au scris despre foarte mulţi dintre apropiaţii săi, cum este Omer Radovancovici, „prinţul Clisurii“ condamnat pentru contrabandă, Iacob Chişărău şi Marian Mihăilă, condamnaţi în primă instanţă pentru dare de mită şi trafic de influenţă, Romică Anculia, fostul director al APIA Caraş-Severin, condamnat pentru fraudarea fondurilor europene, Ioan Borduz, primarul Fârliugului, cercetat de către DNA pentru deturnare de fonduri. De asemenea, tot presa a semnalat că sub preşedinţia sa, în Consiliul Judeţean Caraş-Severin au apărut adevărate familii dinastice, fiind angaţi la Consiliul Judeţean câte 2-3 membrii ai aceleiaşi familii, cum e cazul familiilor Roşeţi, Bâtea, Amzoi sau Imbrescu.
Recent trimis în judecată de DNA, fostul senator Iosif Secăşan a fost unul dintre cei mai importanţi oameni ai lui Frunzăverde, alături de actualul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, Ionesie Ghiorghioni.
Un alt politician de frunte al judeţului, cu comportament de baron local, este generalul Ioan Talpeş. Pe lângă foarte mulţi politicieni din Caraş-Severin care s-au impus cu sprijinul său, cum sunt actualul primar al Reşiţei Mihai Stepanescu sau fostul primar al Bocşei, Mirel Pascu, finul generalului, Talpeş este cu siguranţă şi la baza dezvoltării politice a lui Adrian Duicu, Originar din comuna Topleţ, o comună la limita dintre judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţ, Talpeş a reuşit să-l impună pe tatăl lui Duicu ca eternul primar al Topleţului şi, în timp, să-l crească pe fiul acestuia, Adrian Duicu, ca un important lider social-democrat al Mehedinţiului, deşi acesta este bănăţean.
Ioan Talpeş s-a născut la data de 24 august 1944, în comuna Topleţ (judeţul Caraş-Severin). După absolvirea studiilor secundare la Liceul "Traian Lalescu"din Orşova, a fost admis la Institutul de Marină din Constanţa, ale cărui cursuri le-a abandonat la scurt timp. A fost încorporat în armată, apoi în anul 1965 a dat examen la Facultatea de Istorie de la Cluj, unde a fost admis după un concurs greu (fiind 32 candidaţi pe un loc). Primii trei ani i-a urmat în Cluj, iar în anul al patrulea s-a transferat la Bucureşti. Din anul 1968 a fost membru al PCR. A absolvit în anul 1970 cursurile Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti. În anul 1980, a obţinut titlul ştiinţific de doctor în istorie cu teza "Diplomaţie şi apărare", în acelaşi an absolvind şi Şcoala de ofiţeri activi "Nicolae Bălcescu" din Sibiu.
Timp de doi ani, în perioada 1 iulie 1990 - 9 aprilie 1992, a fost consilier prezidenţial, cu rang de prim-adjunct al ministrului, în cadrul Departamentului de analiză politică al Preşedinţiei României, la Direcţia pentru probleme militare şi ordine publică. În perioada 9 aprilie 1992 – 31 iulie 1997, Ioan Talpeş a îndeplinit funcţia de director al Servicului de Informaţii Externe (SIE), cu rang de ministru, înlocuindu-l în această funcţie pe generalul Mihai Caraman. A avut misiunea de a realiza reforma democratică a serviciilor de informaţii din România şi de a asigura legăturile cu serviciile de informaţii din ţările membre NATO. A fost înaintat la gradul de general-locotenent (cu 2 stele) la 28 noiembrie 1994. Talpeş a demisionat din această funcţie la 25 iulie 1997, fiind trecut în rezervă cu gradul de general de corp de armată (cu 3 stele) începând cu data de 1 octombrie 1997. Între 12 noiembrie 1997 - 9 decembrie 1998 a fost ambasador al României în Bulgaria, de unde a plecat prin demisie. În perioada ianuarie 1999 - decembrie 2000 este consilier personal al preşedintelui PDSR, Ion Iliescu. După ce acesta a devenit preşedintele României, Talpeş a fost numit în funcţia de Consilier Prezidenţial, Şef al Departamentului Securităţii Naţionale, Şef al Administraţiei Prezidenţiale (21 decembrie 2000 - 10 martie 2004. La data de 10 martie 2004, Ioan Talpeş a fost numit în funcţia de Ministru de Stat pentru Coordonarea Activităţilor din Domeniile Apărării Naţionale, Integrării Europene şi Justiţiei , îndeplinind această demnitate până la 28 decembrie 2004. În septembrie 2004 devine membru al Partidului Social Democrat. În noiembrie 2004, a fost ales ca senator PSD de Caraş-Severin. A părăsit PSD în aprilie 2005.
În iulie 2006, Ioan Talpeş a demarat procedura de înfiinţare a unui nou partid politic Uniunea Populară Social Creştină (UPSC). În octombrie 2006, la Palatul Parlamentului a avut loc Congresul de constituire a UPSC în prezenţa a peste 1.500 de delegaţi din întreaga Românie. Din ianuarie 2007 până în octombrie 2008 este preşedinte al Uniunii Populare Social Creştine, înregistrată prin hotărâre definitivă în Registrul Partidelor Politice din România.
Şi de numele acestuia se leagă foarte multe evoluţii politice, printre care poate fi enumerată cea a primarului din Bocşa, Mirel Pascu. Acesta a controlat şi o publicaţie, înfiinţată tot la recomandarea sa, cotidianul 24 de ore. A fost unul dintre sfetnicii lui Ion Iliescu şi este considerat ca declanşator al scandalului cu Dinu Patriciu. La nivel local a avut puteri depline, numind şefi de instituţii sau deconcentrate, sprijinind sau înlăturând primari, singurul politician cu care nu s-a înţeles şi a fost în permanentă opoziţie fiind Sorin Frunzăverde.
Cu alte cuvinte, dacă eşti finul cui trebuie, poţi ajunge liniştit director la SC Pieţe Reşiţa SA, la Drumuri şi Poduri Judeţene, deputat sau chiar antrenorul unei echipe de fotbal. Cu atât de mulţi fini în judeţ întrebarea corectă este: „Cine este Naşul în judeţul finilor?“
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
