Cel mai mare muzeu în aer liber al locomotivelor de epocă din Europa este mâncat de rugină. Motivul absolut ridicol pentru lipsa reabilitării

Muzeul Locomotivelor cu Abur din Reşiţa se află într-o vizibilă stare de degradare. Mai multe exponate sunt ruginite şi invadate de vegetaţie, plăcuţele cu informaţii sunt şterse şi nu mai pot fi citite, iar soclurile pe care sunt ridicate au nevoie şi ele de o reabilitare urgentă.

“În iarnă a trebuit să punem nişte lemne să proptim plafonul la una dintre locomotive. Din cauza zăpezii se lăsase foarte tare şi era să cadă. Noi le păzim să nu se urce lumea pe ele, că au obiceiul să-şi facă fotografii, să nu le fure hoţii de fier vechi, să nu vină boschetarii să doarmă în ele, dar de reparat nu avem cum să le reparăm. Noroc că mai vine primăria şi face curăţenie şi tunde iarba, că altfel ar fi dezastru”, spune unul dintre paznicii muzeului în aer liber.

Muzeul a fost amenajat în anul 1972, la aniversarea unui secol de fabricare a locomotivelor cu abur la Reşiţa, prin eforturile inginerului Mircea Popa, director al uzinelor reşiţene pe atunci. Este considerat cel mai mare muzeu tehnic în aer liber din Europa şi este declarat monument istoric naţional.

Sunt expuse 16 locomotive cu abur din diverse epoci de construcţie, dintre care 14 produse la Uzina Constructoare de Maşini din Reşiţan (UCMR). Printre aceste se află şi piese extrem de rare, cum ar fi prima locomotivă cu abur construită în spaţiul sud-est european, la Reşiţa, în 1872, după modelul locomotivei Szekul (proiectant: John Haswell), care a fost adusă la Reşiţa în 1871 (cu numărul de circulaţie 1).

În decembrie 2003, UCMR se privatizează, iar preşedinte al Consiliului de Aministraţie devine Adrian Chebuţiu, arestat în 2011 şi trimis în judecată pentru fapte de corupţie. În 2010, însă, UCMR a donat locomotivele Fundaţiei Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa, un ONG condus de Lăcrămioara, soţia lui Adrian Chebuţiu, în proprietate căruia se află şi în prezent.

Contactată telefonic, Lăcrămioara Chebuţiu a spus doar că locomotivele vor fi reabilitate, dar că mai multe informaţii putem afla de la Direcţia de Cultură şi Monumente a Judeţului  Caraş-Severin. “Noi vrem să facem reabilitarea, avem materialele pregătite şi muncitorii, am făcut toată documentaţia, am primit avizele necesare de la Primăria Reşiţa, dar mai e de primit de la Ministerul Culturii. Trebuie să terminăm documentaţia cu expertul în material rulant şi sperăm să reuşim anul acesta”, ne declarat Walter Fleck, purtătorul de cuvânt al Fundaţiei UDR.

Şefa Direcţiei De Cultură Caraş-Severin spune că este la curent cu situaţia muzeului şi a cerut reabilitarea lui de urgenţă.  “Noi am solicitat să se facă ceva urgent şi am găsit toată deschiderea la doamna Chebuţiu şi la Fundaţia UDR. Am făcut documentaţia şi aşteptăm venirea unui expert, care din februarie a tot spus că vine. Fiind vorba de tezaur national, orice se lucrează la aceste locomotive, inclusiv vopsirea lor, se face doar cu Comisia Naţională de Monumente şi cu semnătura ministrului, nu a mea. Dar nu putem face nimic până nu vine acest expert, care am înţeles că e singurul din ţară abilitat şi autorizat să facă documentaţia. Aşteptăm până la sfârşitul lunii august, ziua în care va veni expertul. Din toamna trecută ne-am apucat, mai exact. Am făcut fotografii şi documentaţie, nu mai merge, pică tablele de pe ele, trebuie refăcute urgent”, a spus Liubiţa Raichici, şefa Direcţiei Judeţene de Cultură Caraş-Severin.