Banatul se confruntă cu cea mai mare criză de forţă de muncă din istorie. Cum au ajuns angajatorii să caute muncitori în Serbia şi în Vietnam

FOTO ARhiva

Vestul ţării se confruntă cu cea mai mare criză de forţă de muncă din ultimii 30 de ani. Cele mai mari probleme sunt în judeţul Timiş, unde managerii multinaţionalelor ar angaja mii de oameni, însă nu au de unde.

Camera de Industrie şi Comerţ Timiş a organizat, la sfârşitul săptămânii trecute, o dezbatere la care a invitat şefii instituţiilor de pe piaţa muncii, ITM şi AJOFM, managerii de multinaţionale şi reprezentanţii judeţului în Parlamentul României, pentru găsirea unor soluţii în criza forţei de muncă. Singurii care nu au răspuns acestei invitaţii au fost chiar reprezentanţii partidului de guvernământ, deputaţii Bianca Gavriliţă şi Matei Suciu, de la care se aşteapta sprijin pentru ca problemele să ajungă pe masa Guvernului.

Lipsesc 30.000 de muncitori

Criza forţei de muncă din Timiş “este istorică”, după cum spune Pavel Kasai, directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă. Aceasta susţine că, în urma analizelor efectuate de instituţia pe care o conduce, în momentul de faţă judeţul ar avea nevoie de circa 30.000 de muncitori, pe care nu are de unde să-i aducă. Kasai crede că situaţia ar putea să devină drastică, Timişul pierzând lunar mii de oameni.

“Ne confruntăm de vreo doi ani de zile cu o criză care nu s-a mai întâlnit vreodată pe piaţa muncii. ITM Timiş, ca mărime şi importanţă, este cel de-al doilea inspectorat din ţară, după Bucureşti. Statistic, am depăşit Clujul, Iaşul şi alte judeţe, pentru că pe piaţa muncii din Timiş îşi desfăşoară activitatea peste 28 de mii de firme active şi avem în evidenţa noastră peste 280 de mii de lucrători, pe care îi gestionăm şi care îşi desfăşoară activitatea pe raza judeţului. În momentul de faţă, de un an de zile, ies lunar din evidenţa sistemului informatic 12.000 de lucrători şi desigur că am vrut să vedem ce se întâmplă cu aceşti oameni. 4.000 se retrag şi merg de la o firmă la alta 1.900 reangajându-se în alte judeţe, 800 pleacă în pensie, 200 intră în şomaj şi 6.000 de oameni rămân acasă, cei mai mulţi luând drumul străinătăţii”, spune Kasai.

Conform datelor oferite de ITM, în momentul de faţă, în Timiş lucrează muncitori din Maramureş, Harghita, Bistriţa Năsăud, Satu Mare, Mehedinţi Gorj şi Hunedoara. Sunt însă situaţii în care, multinaţionale aduc oameni chiar din afara României.

“Din Serbia sunt 71 de persoane, mai avem 19 de vietnamezi şi se pregăteşte un lot de încă  1.000 de vietnamezi care să fie trimişi în Timiş. Sunt foarte disciplinaţi şi respectuoşi şi îşi fac treaba, doar că problema este la cazare. Pentru a aduce această forţă non UE, Inspectoratul de Emigrări şi ITM Timiş instrumentează dosarul şi când le dăm un aviz se face echivalarea tuturor documentelor la Bucureşti şi pot veni pe piaţa muncii din Timiş. Bine ar fi dacă am putea reactivăm şomerii şi cei de la AJOFM vă pot spune că, la prima notificare, dacă nu răspund pozitiv ei ies din indemnizaţia de şomaj”, susţine şeful ITM.

Cele mai afectate de această criză sunt multinaţionalele, care pierd comezi pentru că nu au suficienţi oameni. Carmen Rusmir de la Zoppas Sânnicolau Mare, spune că firma pe care o conduce poate angaja în orice moment sute de persoane. “Ieri, eu am nevoie de 400 de oameni. Poate pare puţin, dar la cei 4.000 de angajaţi pe care îi avem, cei patru sute pe care nu îi am înseamnă ca eu să refuz zece clienţi din Europa. Cum pot să explic eu patronatului că nu reuşesc să satisfac comenzile. Şi atunci ne îndreptăm spre robotizare sau chiar relocare. Atenţie, lucrurile sunt foarte clare”, spune managerul Zoppas.

Un alt manager care se luptă cu criza de personal este Bogdan Cocian, de la Elba Timişoara. Acesta povesteşte că şi o mare parte dintre cei angajaţi găsesc tot felul de tertipuri legale, ca să evite munca, fapt ce se observă în scăderea productivităţii.

“Concediile medicale fictive sunt un adevărat killer al productivităţii şi e o practică generalizată. Lumea vine şi îmi spune <<domn’le, nu îmi dai concediu, îmi iau medical>>. Ce pot să-i faci? Nimic! Vorbim de faptul că în acest moment diagnosticul unui medic este incontestabil, chiar dacă putem statistic demonstra că, lumea se îmbolnăveşte înainte de Paşti, de Crăciun, când sunt anumite sărbători, când e o vacanţă sau sunt munci agricole, pentru că a avem o populaţie care vine din mediul rural şi fac asta ca să poată supravieţui, probabil. Toţi au stare febrilă, astenie de primăvară, durere lombară. Cum demonstrezi că nu au? Nimeni, inclusiv medicul firmei nu poate contesta diagnosticul pus de medicul care i-a dat concediul medical. În schimb solicitarea mea a fost ca susţinerea angajatorului pentru concediul medical să se oprească la o zi şi nu la cinci. Să contribuie statul la lipsa respectivă de productivitate. Sistematic, an de an, pierdem număr de zile din numărul de zile lucrătoare, mereu mai apare un 1 Iunie, mai apare o minivacanţă şi toate duc la scăderea productivităţi”, arată Cocian.

 Aducerea muncitorilor din afara ţării ridică alte probleme

Managerii multinaţionalelor susţin că au semnalat această criză din urmă chiar cu cinci ani, însă măsurile concrete au lipsit. Una din puţinele iniţiative care s-au concretizat a fost Acordul de Securitate Socială dintre România şi Serbia, prin care cetăţenii din ţara vecină să poată lucra legal în România. Sârbii însă nu se înghesuie să vină în ţara noastră şi pentru că venitul minim cu care sunt plătiţi e la nivelul salariului mediu pe economie, circa 630 de euro, mult prea puţin pentru a-i convinge. Cel mai bine par să prindă ofertele de muncă la vietnamezi, însă şi aici apare o problemă în legătură cu cazarea lor.

Farkaş Imre, viceprimarul Timişoarei susţine că, o soluţie pe termen lung, ar fi clădirile Minisiterului Apărării şi cel al Educaţiei, unde administraţia locală să investească.

“Primăria Timişoara poate ajuta în rezolvarea acestei crize cu asigurarea spaţiilor pentru cazare.  O variantă ar fi să investim în clădirile acelea dezafectate, unde am putea să facem spaţii. Trebuie să începem să construim anumite complexe de locuit, care pot fi numite, dacă vreţi, start-up. Oamenii care vin să se angajeze, sunt în ţară străină, în judeţ străin, nu au pe nimeni şi atunci ar fi bine să-i le oferim măcar un minim necesar”, spune viceprimarul Timişoarei, însă tot acest proiect este doar la nivelul discuţiilor.