„Telenovela“ zimbrilor din Armeniş: şeful vânătorilor se plânge că animalele produc distrugeri, reprezentatul unei asociaţii ia partea sălbăticiunilor

FOTO rewildingeurope.com

Iarna grea din Caraş-Severin pune probleme şi animalelor sălbatice, care se deplasează şi găsesc tot mai greu hrana. Administratorii fondurilor de vânătoare intervin în această perioadă şi asigură mâncare suplimentară.

AJVPS Caraş-Severin a anunţat că s-a pregătit cu peste 180 de tone de porumb şi 160 de tone de fân, care este dus în mai multe puncte din pădure, unde sunt construite hrănitori. Mircea Ciobanu, directorul Agenţiei Judeţene de Vânătoare şi Pescuit a declarat însă, pentru Agerpres, că anul acesta s-a înregistrat o situaţie deosebită, 10 dintre hrănitoarele agenţiei fiind distruse de către zimbrii de la Armeniş.

“Nouă ni s-a cerut doar să rezervăm 150 de hectare pentru amenajarea unui ţarc, din cele câteva mii de hectare pe care le are fondul Armeniş, dar nu ni s-a spus că avem vreo responsabilitate în ceea ce priveşte protecţia sau hrănirea complementară a zimbrilor. Populaţia de zimbri nu a fost evaluată, iar noi, ca gestionari, nu ştim numărul lor. În plus, nu s-a făcut niciun act de predare a acestora gestionarului fondului de vânătoare. Până acum nu am avut ierni serioase, dar în acest an, situaţia s-a schimbat”, a precizat directorul Agenţia Judeţeană de Vânătoare şi Pescuit Sportiv Caraş-Severin, pentru sursa citată.

Adrian Hăgătiş, managerul proiectului Life-Bison, în cadrul WWF Romania, asociaţia care a adus zimbrii la Armeniş, spune că AJVPS este obligată să se preocupe de îngrijirea şi hrănirea animalelor din fondul cinegetic şi că nu trebuie să existe niciun act de predare a animalelor.

“Declaraţiile domnului Ciobanu fac parte dintr-o campanie ciclică, pe care nici nu ştiu cum să o descriu, e o practică din trecut. Mereu vine cu câte o declaraţie împotriva noastră. Hrănitorile alea nici nu ştiu unde sunt, măcar să ne fi spus şi nouă că le-au distrus zimbrii. Şi mergeam să le reparăm. Pe de altă parte, noi chiar am pus hrană în această perioadă, deşi sunt animalele statului acum, pentru că sunt libere şi fac parte din fondul cinegetic”, susţine Hăgătiş.

Reprezentantul WWF România spune însă, că neînţelegerile cu şeful AJVPS sunt vechi şi ţin de un episod neplăcut în care Mircea Ciobanu ar fi fost surprins la vânătoare într-un parc naţional, reclamat fiind de mai multe ong-uri.

“Noi cu cei de la AJVPS am încercat de foarte multe ori să ne întâlnim, să discutăm. Ei au fost prezenţi la evenimentul de eliberare. I-am tot invitat şi am vrut să îi implicăm în acţiunile noastre, doar că ne lovim de o reticienţă din partea domnului Ciobanu. A venit la o întâlnire, doar când noi i-am făcut o invitaţie directorului AJVPS pe ţară, că atunci nu a mai putut să lipsească. Dacă ştiţi, domnul Ciobanu, are o problemă cu un proces de braconaj. El e un braconier, ce să ne mai ascundem! A vânat şi a fost prins la vânătoare într-un parc naţional. Zicea că e dreptul lor ca să vâneze unde vor, în acel moment. Aroganţa maximă!”, arată Hăgătiş.

Acesta a mai adăugat că se aşteaptă şi la alte piedici din partea reprezentantului AJVPS, mai ales din cauză că WWF România a instalat un sistem de supraveghere video a zonei unde au fost eliberaţi zimbrii, fapt ce îi deranjează pe vânători.

„De fiecare dată când am încercat să discutăm şi cu grupa de vânătoare de la Armeniş, ne-am lovit de reticienţă din partea lor. Până la urmă ne puteam întâlni şi puteam colabora şi dacă s-au stricat hrănitoarele. Dar discuţiile nu o să se termine aici, pentru că ştim cum se procedeză. Singura noastră temere e să nu ne trezim că sunt braconaţi zimbrii. Pot să vă spun şi că îi încurcăm destul de mult pentru că avem nişte camere de supraveghere în zonă. Avem un acord cu Ocolul Silvic pentru asta şi îi încurcăm. Au venit de mai multe ori la noi să le spunem unde sunt camerele şi să le luăm. Dar în momentul asta nici măcar eu nu ştiu unde sunt amplasate, ceea ce e foarte bine”, a mai adăugat Hăgătiş.

 ”Măgura Zimbrilor, laborator de inovaţie pentru natura sălbatică” se desfăşoară în comuna Armeniş din judeţul Caraş-Severin, unde WWF România derulează un proiect de refacere a vieţii sălbatice prin reintroducerea zimbrului în Munţii Ţarcu, pe o suprafaţă de 59 mii de hectare. Acest proiect este cofinanţat printr-un grant din partea Elveţiei, prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă, în valoare de aproape 75.000 de franci elveţieni (CHF) şi constă în reintroducerea unei populaţii de 25 de exemplare în zona munţilor Ţarcu.