Visul spulberat al satului olimpic devenit loc bântuit. Mirifica zonă fusese admirată şi de Laura Pausini FOTO VIDEO

Staţiunea şi Lacul Vidra - „marea albastră din Parâng” şi domeniul schiabil Transalpina - din judeţul Vâlcea Foto colaj

O zonă din ţara noastră, comparată de români şi străini deopotrivă cu cele din Elveţia, aflată pe malurile Lacului Vidra, în Munţii Lotrului – Latoriţei, concepută pentru a găzdui Jocurile Olimpice de Iarnă, este abandonată de zeci de ani.

Este vorba despre Vidra, altădată staţiune de interes naţional, acum parte a staţiunii montane Voineasa, un alt loc mirific în care turismul mai există astăzi doar graţie câtorva privaţi care şi-au ridicat pensiuni şi cabane în zonă. Patrimoniul UGSR, revenit confederaţiilor sindicale după Revoluţie, zace astăzi părăsit, în cea mai mare parte a sa, în ambele staţiuni de pe Valea Lotrului din judeţul Vâlcea. 

În timpul pandemiei nu au mai fost deschise turismului nici măcar cele cinci vile de două stele de la Vidra, care aparţin de Sind România, singurele care au fost exploatate constant de la Revoluţie încoace. 

GALERIE FOTO CU JAFUL DE LA VIDRA - VÂLCEA, CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA

În rest, cele trei mini-hoteluri din staţiune au funcţionat sporadic, fiind făcute şi câteva investiţii, iar hotelul de şase etaje, cu cantină, nu a mai apucat niciodată să fie finalizat.

Câţiva ani, chiar şi după Revoluţie aici veneau sportivii României în cantonament, printre ei şi Ivan Patzaichin care a crezut multă vreme în visul frumos al autorităţilor: pe vremea comunismului s-a dorit transformarea zonei într-un sat olimpic, iar în anii 2000 s-a readus în discuţie ideea de a construi un debarcader pe malul Lacului Vidra, pentru sporturile nautice. În final, s-au construit pârtii, dar la aproximativ 15 kilometri depărtare - Domeniul Schiabil Transalpina, spre Obârşia Lotrului, pe un alt munte din zonă. 

Astăzi, hotelurile construite special pentru a găzdui cei mai faimoşi sportivi ai lumii sunt bântuite doar de câini şi păsările cerului, şi de curioşii care se mai încumetă să vadă ce a rămas din faima lor de odinioară: geamuri sparte atât la uşi cât şi la majoritatea din ferestre, uşile camerelor smulse din ţâţâni, aruncate pe holuri, la voia întâmplării sau stivuite pe casa scării, scheletele dulapurilor şi paturilor de odinioară, prea grele şi prea masive pentru a fi sustrase. Peste tot domneşte haosul: cioburi, pet-uri aruncate, bucăţi din mobilier, mochete jumulite, perne înşirate de la parter până al ultimul etaj, sau penele din acestea, câte-o saltea pe ici pe colo, de parcă cineva ar fi ţinut cu tot dinadinsul să distrugă tot, să nu mai rămână nimic întreg. Şi din băi au dispărut chiuvete, robinete, a rămas doar faianţa de pe pereţi, căzile şi pe ici pe colo şi vasul de la toaletă. 

Imaginile surprinse în interiorul acestora spun însă mai mult decât orice cuvinte.  

Interiorul hotelurilor abandonate de sindicate, din cel mai frumos loc al ţării: jaful de la Vidra - Vâlcea:

Cum arată Vidra, staţiunea-fantomă din cel mai frumos loc al României FOTO

Supraimpozitarea, soluţia pentru hotelurile în paragină dintr-o staţiune-fantomă din Munţii Lotrului FOTO

Dincolo de hidoşenia lăsată în urmă de om, rămâne cadrul mirific natural în care a fost construită staţiunea Vidra, imediat după finalizarea barajului Lacului de acumulare Vidra, în anii 70. Considerată staţiune elitistă, după Revoluţie a ajuns pe mâinile cui nu ar fi meritat, dovadă starea deplorabilă în care se află astăzi unităţile de cazare. 

Kilometrul zero al turismului montan românesc, pe Transalpina. Cum va arăta parcul de aventuri FOTO

FOTO VIDEO Ce s-a ales de proiectul lui Ceauşescu în legătură cu zona montană Vidra şi ce urma să găzduiască în anul 2000 staţiunea devenită „fantomă“

Cu toate acestea, de-a lungul vremii, nu doar românii au fost atraşi de aceste locuri, ci şi străinii, mulţi dintre ei manifestându-şi interesul de a investi în zonă. În urmă cu mai mulţi ani chiar şi îndrăgita cântăreaţă italiană Laura Pausini a rămas uimită de frumuseţea zonei, dar s-a lovit de incapacitatea factorilor decizionali de la acea vreme.

Fiind vorba despre patrimoniu sindical, reprezentanţii confederaţiilor sindicale s-au prevalat de faptul că legislaţia interzice concesionarea unităţilor turistice pe o perioadă îndelungată, dar şi de faptul că terenul de sub unităţile de cazare se afla în litigiu. Ultima problemă s-a rezolvat, iar administraţia publică locală din Voineasa chiar a fost de acord să-l dea cu titlu de folosinţă gratuită, în speranţa că sindicatele vor găsi soluţii. Soluţii care n-au putut fi găsite timp de trei decenii, iar proprietarii nu pot demonstra nici ei că ar fi făcut prea multă presiune pentru modificarea legislaţiei în vigoare, care să le permită să gestioneze corect patrimoniul.

Între timp, la Vidra - Vâlcea nu s-au schimbat prea multe, doar clădirile s-au mai degradat şi în afară de discuţii, nu s-a mai făcut nimic concret în acest sens. 

Vă recomandăm să mai citiţi:

Kilometrul zero al turismului montan românesc, pe Transalpina. Cum va arăta parcul de aventuri FOTO

FOTO VIDEO Ce s-a ales de proiectul lui Ceauşescu în legătură cu zona montană Vidra şi ce urma să găzduiască în anul 2000 staţiunea devenită „fantomă“

Splendoarea turismului „pe hârtie”. O administraţie judeţeană visează la teleschi vara şi drum prin pădure, dar şoselele-s pline de gropi VIDEO

Bob şi schi de vară, în creierii munţilor. Adventure Park de 10 milioane de euro în Domeniul Schiabil Transalpina

Oferta de nerefuzat a domeniului schiabil cu cel mai rezistent strat de zăpadă din România: distracţie şi schi de primăvară FOTO VIDEO

Planurile încurcate pentru Domeniul Schiabil Transalpina-Voineasa VIDEO

→

Imaginea 1/17: Lacul Vidra - Vâlcea - marea dintre munţi Foto FB Super România