„Se poate construi şi în România”, spune o tânără după ce a trăit în Olanda şi Brazilia

„Se poate construi şi în România”, spune o tânără după ce a trăit în Olanda şi Brazilia

Gabriela Solomon fondatoarea Fundaţiei Comunitare Vâlcea şi Gate to Romania - antreprenor la Bem un vin Foto Arhiva personală

Gabriela Solomon, de 34 de ani, din Râmnicu Vâlcea, este unul dintre miile de tineri români care au avut şansa să trăiască în afară, să se perfecţioneze la studii, dar au ales să se întoarcă acasă.

Gabriela se numără printre cei care, în ciuda vârstei, a reuşit să-şi împlinească multe dintre vise. A vizitat 35 de ţări de pe trei continente, ocazie cu care a înţeles cât de important este să ne cunoaştem istoria, simbolurile şi tradiţiile. 
 
De aceea, în ţară, a ales să se implice în cât mai multe proiecte pentru comunitate. Astfel, a pus bazele Fundaţiei Comunitare Vâlcea, pentru a aduna împreună oamenii care vor să creeze oportunităţi locale. 
 
Cu gândul acesta şi-a creat „My Secret Romania”, care între timp a devenit „Gate to Romania”, un proiect de antreprenoriat social care sprijină dezvoltarea comunităţilor din Oltenia şi Muntenia prin turism şi redescoperirea valorilor locale.
 
Întorşi acasă, la Râmnicu Vâlcea, după ani buni în care au locuit în Capitală, Gabriela şi soţul ei au deschis în plină pandemie o mică afacere – un magazin cu vinuri, intitulat sugestiv: „Bem un vin”. 
 
Aici regăseşti licori de la crame româneşti, care nu se întâlnesc în marile lanţuri de magazine. S-au văzut nevoiţi să se replieze rapid, prin degustări de vin în online şi alt gen de evenimente, ca să poată rezista pe piaţă.  
 

La studii în Olanda

 
În anul cinci de facultate, la Politehnică Bucureşti, Gabriela a plecat printr-un program Erasmus în Olanda, la studii. Deşi i s-a oferit şansa să-şi continue studiile printr-un doctorat, a decis să revină acasă.
 
„În 2009, am plecat în Olanda, cu o bursă. Eram îndrăgostită de această ţară şi de limbă, iar acolo am găsit un program care se plia pe ce doream şi aveam nevoie. Mi s-a propus să rămân şi la doctorat, dar am preferat să mă întorc, pe de-o parte din cauza stilului mult prea planificat pe care-l au olandezii: pas cu pas, să nu ieşi din tipar. Noi, spre exemplu, în anul V, îmi amintesc că puteam să rezolvăm nişte integrale de matematică pe care la ei nu le rezolvau nici cercetătorii plătiţi, în laborator. Noi învăţam în România lucruri pe care ei le făceau abia la doctorat sau post-doctorat. Este un aspect pozitiv pentru învăţământul românesc atât de blamat, dar, pe de altă parte, olandezii ştiu ce să facă mai departe şi cum să aplice aceste cunoştinţe, pe când noi rămânem doar cu teoria”, spune Gabriela recunoscând că nu i-a plăcut nici răceala tipică nordicilor. 
 
Gabriela Solomon fondatoarea Fundaţiei Comunitare Vâlcea şi Gate to Romania - antreprenor la „Bem un vin”, alături de unul dintre copii; Foto Mihaela Dincă
 
„Nu interacţionam decât în timpul programului de lucru / studii, dar apoi, interacţiunea se întrerupea total până a doua zi. Mi-a fost foarte greu să creez conexiuni cu olandezii get - beget, m-am apropiat de comunitatea internaţională şi astfel nici nu am putut să învăţ limba, pentru că, de fiecare dată când greşeam, ei răspundeau în engleză”, îşi aminteşte antreprenoarea.
 
S-a întors în ţară, iar apoi în 2014 când i s-a oferit ocazia să-şi împlinească un vis din adolescenţă s-a mutat în Brazilia, unde avea deja amici pe care şi-i făcuse într-o vizită anterioară, de o lună, în 2010. 
 

Raiul din Brazilia şi resetul necesar

 
În Brazilia a înţeles ce înseamnă să trăieşti o viaţă ca în rai: „M-am dus în perioada Cupei Mondiale de Fotbal şi am locuit în Rio de Janeiro. Ştiam ceva portugheză şi spaniolă, graţie telenovelelor. Am muncit cam un an, ca să pot să mă desprind de ce aveam în România. Ce am făcut acolo? În principal, m-am bucurat de soare, de mâncare, am dansat, am făcut nişte bani predând română, deşi eu plecasem cu gândul că voi preda engleza, dacă tot era Cupa Mondială. Am predat un pic şi engleză, până la urmă, nu pe cât aş fi sperat, pentru că, din cauza birocraţiei, mai ales pentru cei veniţi din afara Americii de Sud, obţinerea unor documente era aproape misiune imposibilă.  Şi acolo, ca peste tot, este foarte important să fi conectat, să te ştie lumea ca fiind de încredere. Dar, în mare parte, ca mentalitate brazilienii se seamănă foarte mult cu noi. Am călătorit şi am încercat să dau un reset vieţii mele. Era raiul pe pământ”, rememorează Gabriela.
 
Doar că altul avea să-i fie destinul, pentru că a apucat să se îndrăgostească înainte să plece din ţară, iar acest lucru, dar şi sentimentul dezrădăcinării au determinat-o până la urmă ca, un an mai târziu, să se întoarcă din nou acasă. 
 
„Mi-am dat seama la un moment dat că, oricât aş construi acolo, rădăcinile mele n-or să fie foarte puternice. O să fiu tot timpul puţin dezrădăcinată. Acasă, chiar dacă am avut la început acelaşi sentiment, mai ales că viaţa mersese mai departe fără mine, m-am reconectat destul de repede.”
 

Reîntoarcerea la tradiţii, reconectarea cu natura

 
În ţară şi-a reluat viaţa în cadrul ONG-urilor, cu care era familiarizată încă din liceu, făcând training şi consultanţă pe resurse umane. „Am făcut voluntariat din liceu, iar primul meu job a fost într-o organizaţie non-guvernamentală, în facultate. Din 2006 până în 2014, am tot fost în lumea ONG-urilor. În 2015, am continuat o activitate legată de bloggining, aveam un blogg comun, cu încă patru fete, despre bucuria de a călători. Cred că mai funcţionează doar pagina de Facebook. Am început de această dată să facem excursii inedite: mers pe munte, mers la călărie, cules de vie, cules de fân, activităţi în zona reîntoarcerii la tradiţii. La un an de când m-am întors, am scris un articol despre lecţiile învăţate în timpul plecării”.
 
Un articol în care a povestit cum a fost nevoită să călătorească 10.000 de km ca să vadă conexiunea între nişte oameni extrem de ataşaţi de istoria lor, de tradiţii, capabili să zâmbească şi să fie pozitivi în ciuda problemelor, care sunt „mai multe decât noi”, susţine Gabriela: sărăcia, corupţia, violenţa.
 
Cu toate acestea: „Brazilienii vorbesc cu drag despre ţara lor, familie, muzică şi dans. Îşi iau energia de pe plajă, din munţi, din poveşti de samba şi din poveşti despre eroi locali. Nu toţi şi nu în orice moment al zilei, dar sigur sunt mai îndreptaţi spre interior decât spre exterior”, în comparaţie cu noi românii obişnuiţi să ne desconsiderăm, ca indivizi, ca neam, să ne uităm rădăcinile şi identitatea, ceea ce ne-a făcut să dăinuim peste timpuri.
 
„De fiecare dată când un prieten străin mă întreba “cum e România?”, “Cum sunt românii?” aveam acelaşi răspuns sec, aproape automat: “România e o ţară frumoasă, păcat că e locuită!”. Generalizarea asta nu îmi face cinste şi nu ne face cinste...”, avea să recunoască în acelaşi articol Gabriela. 
 
Aşa că a vizitat alte şi alte ţări, în căutarea unui “mai bine, mai frumos decât în România”, pe care le-a regăsit peste tot şi nicăieri, dar a realizat că cel mai bine este tot acasă, unde lucrurile nu sunt chiar aşa cum par.
 
„M-am întors (şi în ţară şi spre interior) şi am început să sap în lada de zestre. Mai mult decât atât, am luat şi alţi oameni cu mine, ca să văd dacă şi pentru ei are sens ce e în ladă”, şi astfel a descoperit că de fapt ea era cea care avea nevoie să şteargă praful de pe istoria personală, fiindcă „e greu să creşti dacă nu ai rădăcini”. 
 

„Gate to Romania”

 
Iar acasă s-a implicat cu adevărat în tot ceea ce înseamnă comunitate: dezvoltare de proiecte, tradiţii, promovare etc.. 
 
Bloggul colectiv a funcţionat din 2009, până în 2015, când a deschis proiectul „My secret Romania”, care anul acesta s-a transformat în „Gate to Romania”
 
„Am trecut din zona de excursii, unde ne era destul de greu să atragem oameni, dificil de găsit cazări şi multă muncă, în zona de organizări de evenimente gastronomice în Oltenia şi Muntenia”.
 
Iar în paralel a contribuit la realizarea unuia dintre cele mai frumoase proiecte pentru Vâlcea şi vâlceni: Fundaţia Comunitară Vâlcea – o organizaţie care în puţinul timp de când există (doi ani), a reuşit să facă lucruri greu de imaginat – să mişte o lume care până acum părea amorţită, să demonstreze că acolo unde autorităţile eşuează, comunitatea poate face minuni.
 

Afaceri, comunitate, gastronomie: reţeta pentru „creştem împreună”

 
În urmă cu un an şi jumătate s-a întors acasă împreună cu familia. Iar între timp a apărut şi al doilea copil: „Când s-a născut primul bebeluş, ne-am dat seama că banii pe care va trebui să-i dăm pe bonă, ca noi să putem munci în continuare, îi putem investi altfel. Putem să ne întoarcem la Vâlcea, să stăm şi mai mult cu copiii, şi să mai facem şi alte lucruri pe lângă. Soţul meu şi-a descoperit pasiunea pentru vinuri, provenind dintr-o zonă viticolă cu tradiţie, Zătreni - Drăgăşani, fiind familiar cu viţa de vie, cu soiurile, vinificaţia, podgoriile etc., pasiune pe care şi-a cultivat-o şi în călătoriile noastre. Ne-am mutat cu gândul de a ne deschide un magazin de vinuri”. 
 
Gabriela Solomon fondatoarea Fundaţiei Comunitare Vâlcea şi Gate to Romania - antreprenor la Bem un vin, alături de soţ şi unul dintre copii; Foto Mihaela Dincă
 
Iar oportunitatea a apărut după apariţia celui de-al doilea copil: „Soţul, în concediu de paternitate, se ocupă acum de magazin, iar eu de Fundaţia Comunitară, de copii, şi de brunch-uri şi de viaţa mea printre picături”, spune tânăra zâmbind.
 
Pe scurt, reţeta fericirii, găsită de Gabriela în urma peregrinărilor ei prin lume, ar fi fi să creştem împreună şi conţine următoarele îngrediente: explorare, cunoaştere, familie, implicare, dedicare, iubire, comunitate, afacere, gastronomie, nu neapărat în această ordine. 
 

„Bem un vin” sau cum să învăţăm împreună ce ne place

 
Şi-au deschis afacerea chiar la începutul pandemiei, cu ajutorul unui proiect pe fonduri europene. „Soţul a scris un proiect pe fonduri europene şi până a primit finanţarea a durat destul, aşa că am deschis magazinul pe 15 februarie. Iar în martie ne-au închis. Ne-am repliat, că nu aveam mare lucru de pierdut. În aprilie, am organizat prima degustare online şi am mai făcut şi pachete şi livrări în Bucureşti. Ne-am axat cumva pe prieteni şi pe oamenii care ne cunosc, în online, cât a fost închis. Iar în vară, când s-au redeschis, am făcut degustări şi la magazin. Acum, de Crăciun, vom face pachete – cadou: cu cozonac şi vin, şi nişte produse locale gourmet, gen brânză maturată”, mai povesteşte Gabriela.
 
Ca să poată să fie găsiţi de oricine, şi-au făcut şi un site, la care încă mai lucrează, la partea legată de modalitatea de plată: „Bem un vin.ro”. Sunt prezenţi şi pe reţelele de socializare - pe pagina de Facebook „Bem un vin”, şi pe Instagram „Bem un vin Vâlcea”. 
 
La magazinul fizic, deschis în apropierea zonei centrale din Râmnicu Vâlcea, lângă sediul Finanţelor Publice, familia Solomon are la vânzare vinuri de la crame româneşti pe care nu le găseşti neapărat în retail, deci, nu în Carrefour. 
 
„Sunt vinuri din gama de HoReCa a cramelor, medium şi premium. De la alb, la roze şi roşu, majoritatea vinuri seci. Avem şi câteva demiseci şi demidulci. Mergem mult pe ideea: învăţăm împreună despre vinuri şi despre ce ne place. Ideea noastră era să facem degustări, ca oamenii să vină să guste şi să cumpere apoi ce le place. Nu sunt neapărat vinuri de colecţie, dar ar putea deveni în timp, în câţiva ani”, explică antreprenoarea. 
 

„Ne urmărim cu dedicare ideile şi visele zi de zi”

 
Legat de întoarcerea acasă şi de sărbătoarea de 1 Decembrie, am rugat-o pe Gabriela Solomon să le transmită un gând românilor de pretutindeni, de ziua lor: „Se poate construi şi în România. Nu sunt câini cu covrigi în coadă şi turtă dulce nicăieri în lume. Am fost şi într-o ţară nordică, germanică, şi în alta de sorginte latină, iar pentru cum sunt construită eu, nicăieri nu este mai bine ca acasă! Dacă munceşti, te pregăteşti suficient şi ai şi un dram de noroc, poţi să faci o mulţime de lucruri acasă, în România. Asta facem noi la Vâlcea, ne urmărim cu dedicare ideile şi visele zi de zi!”
 
Vă mai recomandăm şi: 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările