VIDEO Povestea festivalului prin care au prins viaţă personaje de basm. Un muzeu, o salină şi un parc de aventuri li se vor alătura pe Valea Cernei
0
Pensiunea Cerna din Vaideeni - Vâlcea va găzdui cel mai mare eveniment dedicat sculptorilor cu drujba în lemn din România - Festivalul Naţional al Carverilor. Acţiunea, aflată la a treia ediţie, născută pe Valea Cernei, în 2017, are o poveste extraordinară despre cum a luat fiinţă în ţara noastră un eveniment dedicat unei arte neobişnuite.
Pe Valea Cernei, în Vâlcea, se întâmplă de câţiva ani ceva spectaculos – un festival a reuşit să transforme rapid şi iremediabil nu doar locul, ci şi mentalitatea localnicilor. Iar turismul până la acea oră o necunoscută, a devenit principala activitate a comunităţii.
Festivalul Naţional al Carverilor de la Vaideeni reprezintă cel mai mare eveniment privat dedicat, sută la sută, sculptorilor cu drujba în lemn - artiştii care reuşesc să readucă lemnul la viaţă sub diverse forme.
În Vâlcea s-a semnat în 2017 actul de naştere al acestei acţiuni în România, la iniţiativa unui proprietar de pensiune - Adrian Mircea Bondoc şi a unui artist - sculptorul Gabriel Rizea. „La Cerna, în Vaideeni – Vâlcea, a avut loc primul festival al carverilor din România, în 2017. Ulterior, au început să se desfăşoare acţiuni similare în întreaga ţară, dar nu de aceeaşi anvergură. Practic, de atunci, carverii au început să fie cunoscuţi”, ne-a declarat unul dintre organizatori, Adrian Mircea Bondoc, proprietarul locului unde se desfăşoară evenimentul.
În perioada 25 iulie – 1 august, Pensiunea Cerna va găzdui cea de-a treia ediţie a Festivalului sculptorilor cu drujba, la care sunt aşteptaţi 13 artişti, dintre care doi din Ucraina şi unul din Elveţia. Ediţia din acest an, cu o tematică bogată, va urmări realizarea unui parc de aventuri, şi a unor elemente pentru un muzeu, dar şi o salină artificială, printre altele. Toate se vor alătura parcului de joacă unic în România, cu personaje de basm în mărime naturală, de pe Valea Cernei.
Istoria a început să se scrie la un pahar de vişinată, între prieteni
Povestea festivalului carverilor a început la nici un an după ce s-a deschis Pensiunea Cerna din Vaideeni, în urma unei discuţii între prieteni. Adrian Mircea Bondoc şi Gabriel Rizea s-au gândit că ar avea unde, cu ce şi cum să creeze un eveniment despre care nu se ştia nimic pe atunci în România – dedicat artei sculptorilor cu drujba în lemn.
„Ideea s-a născut la un pahar de vişinată la noi, la pensiune, cu un prieten artist - Gabi Rizea din Craiova. Ne gândeam ce frumos ar fi ca şi în România să se organizeze o întâlnire a tuturor carverilor. La vremea respectivă, cunoaşteam foarte puţini, cinci – şase, apoi am început să aflăm despre alţii, odată cu postările de pe reţelele de socializare, dedicate primului festival. Aşa se face că încă de la prima ediţie am avut 10 carveri prezenţi, iar numărul nu a mai scăzut până astăzi”, ne mărturiseşte Mircea Bondoc mândru că, deşi alţii i-au copiat ideea, nimeni nu a reuşit să mai organizeze un eveniment al carverilor de anvergura acţiunii private de la Cerna.
„Mă bucur din suflet că am a avut tăria de a mă implica în acest proiect, pentru că înainte de a mă decide n-am dormit mai bine de o săptămână. Este o responsabilitate mare. Au fost mulţi „dacă”. Dar, totul s-a derulat aşa cum am realizat şi pensiunea: într-un loc fără nici un rost turistic, într-o zonă extrem de frumoasă, dar virgină din punct de vedere al turismului. Zona a avut însă două elemente esenţiale: natura este extrem de darnică, iar tradiţiile sunt la ele acasă”, povesteşte Adrian Mircea Bondoc despre cum a început totul de la zero.
„Şi carverii erau în anonimat, şi noi”
Cu ocazia acestei acţiuni, organizatorii au aflat că pot pune România pe harta carverilor din întreaga lume, alături de ţări unde evenimente de acest gen sunt consacrate. Festivalul s-a dovedit un succes încă de la prima ediţie.
„Şi carverii erau în anonimat, şi noi”, recunoaşte Mircea Bondoc despre evenimentul care îmbină modul de promovare a unei arte - cea a sculpturii cu drujba, cu turismul cultural şi tradiţiile locale.
„Toţi cei care au văzut festivalul nostru şi-au dorit să facă ceva asemănător. Carverii noştri au fost prezenţi şi la Bran – Braşov, la Polovragi – Gorj, Perişani – Vâlcea, Craiova – Dolj etc.. Ideea a surâs multor primari, care au implementat-o în cadrul diverselor evenimente organizate de ei. Spre exemplu, în Parcul Tineretului din Craiova, organizatorii au venit cu ideea de a fi sculptaţi arborii uscaţi. Nu au fost scoşi din pământ, au fost lăsaţi unde erau şi s-a tăiat ce depăşea doi metri. Au ieşit nişte opere de artă frumoase care marchează locul unde pe vremuri au fost arbori, care trebuie respectaţi”, a mai explicat
proprietarul Pensiunii Cerna.
Poveştile carverilor: unul s-a mutat din Moldova în Oltenia, altul a renunţat la slujbă
În cadrul festivalului din Cerna – Vaideeni, judeţul Vâlcea, sunt prezenţi, an de an, carveri din întreaga ţară: Ilfov, Dâmboviţa, Argeş, Hunedoara, Caransebeş, Mureş, Maramureş, Neamţ, Vrancea şi Vâlcea. Astfel a luat naştere echipa naţională de carveri.
Unuia dintre sculptori i-a plăcut atât de mult zona „Olteniei de Sub Munte” încât a decis să-şi schimbe viaţa. George Bostănică, din Vrancea, s-a mutat definitiv la Cerna. „I-a plăcut foarte mult zona, şi-a luat o casă lângă noi, iar soţia lucrează la pensiune”, ne mărturiseşte Adrian, amuzat.
O parte dintre artiştii prezenţi la festivalul din Vâlcea au tot felul de meserii, în timp ce alţii îşi câştigă existenţa doar din această pasiune.
Unii şi-au descoperit talentul în mod întâmplător, în timp ce erau angrenaţi în joburi în care nu se regăseau, cum este cazul lui Adrian Voican, din Măldăreşti – Vâlcea, care a lucrat în cadrul primăriei din localitate, la Compartimentul Achiziţii publice. „Şi-a descoperit talentul odată cu prima ediţie, când a participat ca invitat. L-am îndemnat să renunţe la meserie, care nu-i plăcea de nici o culoare, avea şi responsabilitate foarte mare. I-am propus să vină să lucreze la noi, la pensiune – patru ore şi patru să sculpteze. L-am convins să se lase de primărie, în schimb s-a apucat sută la sută de sculptură. Ceea ce a fost minunat, exact asta îmi doream”, mai spune râzând Adrian Mircea Bondoc.
„Ne-am dori să găzduim toţi carverii din lume”
Dacă la prima ediţie a festivalului de la Vâlcea au fost prezenţi 10 carveri, anul trecut 12, anul acesta sunt aşteptaţi 13 sculptori cu drujba, din care doi invitaţi din Ucraina şi o carveriţă din Elveţia care şi-a anunţat intenţia de a fi prezentă.
„Ne-am dori să găzduim toţi carverii din lume”, susţine Mircea Bondoc. Recunoaşte însă că limitarea numărului de participanţi ţine de buget: „La alte evenimente, carverii primesc mai mulţi bani, decât la noi. În ciuda acestui fapt, continuă să fie prezenţi în cadrul festivalului nostru. La Cerna este sufletul lor, se întâmplă ceva unic. Un alt motiv ar fi acela că acţiunea le este 100% dedicată, fiind singura, unica privată, în comparaţie cu celelalte organizate de instituţii publice. Din acest an, contribuie la organizare şi Consiliul Judeţean Vâlcea prin Primăria Vaideeni. Nu am vrut să ne extindem, pentru că nu ştim dacă se vor onora contractele de sponsorizare şi atunci mai bine să ne întindem cât ne este plapuma”.
100.000 de lei - estimarea bugetului pentru cel mai mare festival de profil
Bugetul. O estimare a fost făcută în luna iunie şi a avut în vedere: mâncarea, electricitatea, lemnul şi altele. „Stejarul este foarte scump, dar este lemnul în care am încredere pentru astfel de sculpturi, fiindcă se comportă foarte bine în timp. Un metru cub ajunge la 2.500 de lei pentru lucru. Se va lucra pe buşteni care ajung la 2 – 2,20 metri înălţime şi minim 60 – 70 cm în diametru. Se vor aduna undeva la 18.000 de lei doar pentru lemn, achiziţionat de la agenţii locali care exploatează din zonă. E ceea ce mai salvăm ca să nu mai plece la export.
Apoi va fi plata carverilor, pe cele şapte zile. Primesc 2.000 – 2.500 de lei de fiecare, în funcţie de bugetul final, la care se adaugă mâncarea, cazarea, care este din partea noastră. Bugetul se va ridica în final la aproximativ 100.000 de lei”, recunoaşte Adrian Mircea Bondoc, conştient că anul acesta se bucură de un buget substanţial.
Dar a avut parte de sprijin de la început: până acum diverse firme au sponsorizat acţiunea, înţelegând atât demersul cât şi curentul cultural.
O caracteristică a festivalului carverilor de la Cerna este că cei prezenţi au ocazia să vadă pe viu ce pot să realizeze şi cum lucrează carverii. De aceea, unii vin special să facă comenzi: sunt dintre cei care lucrează în industria turismului, care iubesc cultura şi tradiţia, şi înţeleg curentul. Iar câştigul este de toate părţile: carverii se aleg cu cereri, participanţii se bucură de o expoziţie în aer liber cu produse sculptate în lemn şi pleacă mulţumiţi ştiind ce vor achiziţiona, iar organizatorii se promovează în acest mod.
De la „Satul românesc, din alt punct de vedere”, la parc de aventuri, salină şi muzeu
An de an, sculptorii au la dispoziţie buturugi pe care să le transforme în funcţie de tema evenimentului, în general cu specific românesc. „În fiecare an, alegem câte o tematică. La prima ediţie au avut teme la liber, fiindcă am vrut să dăm frâu liber imaginaţiei. Singura condiţie a fost aceea de a îmbina arta cu funcţionalitatea. Astfel, au ieşit adevărate opere de artă”, mai aflăm de la organizatori.
La a doua ediţie, când deja carverii se cunoaşteau şi s-au legat prietenii, s-a mers pe „Povestea lui Harap Alb”. Atunci s-a promovat noua artă prin intermediul personajelor de basm, dând naştere unui parc de joacă pentru copii unic în ţară, sub sloganul: „Satul românesc, din alt punct de vedere”. Astfel, au prins viaţă: Lungilă, Fomilă, Gerilă, Ochilă, Verde Împărat, Roşu Împărat, ursul păcălit de vulpe, dar şi la o mulţime de iepuraşi, şoricei, veveriţe bufniţe, toate în mărime naturală.
„A fost o muncă de echipă titanică, pentru că toate făceau parte dintr-un ansamblu şi trebuiau îmbinate”. Deşi s-a lucrat separat, tot proiectul a fost gândit la comun, astfel încât îmbinarea tuturor pieselor într-un tot unitar să fie o reuşită deplină, la nivel de centimetri.
Anul acesta, festivalul va avea o tematică mult mai bogată, zece teme în total: un parc de aventuri cu trasee prin arbori pe 370 de metri, cu o poartă de intrare sculptată, alături de un râs şi un copil care se caţără, în mărime naturală, un muzeu într-o casă veche de peste un secol şi jumătate care va avea cramă la subsol şi un ţăran şi o ţărăncuţă sculptaţi în mărime naturală şi îmbrăcaţi în port popular specific zonei, în pridvor, alţi doi copii pe terenul de sport, un fotbalist şi o patinatoare.
Muzeul se va bucura de obiectele vechi ale comunităţii şi de trei camere pentru cazare. Iar planurile nu se opresc aici. Într-o anexă gospodărească se va face şi o salină artificială, unde va fi impregnată tema de suflet a festivalului din acest an, care va fi realizată de un miner, carver şi el. „Nici nu bănuiţi cât de pregăteşte pentru festival. Este prima dată când participă. Va fi tema lui de suflet. Este din Petroşani”.
În faţa salinei care va fi finalizată până la sfârşitul anului va exista un ansamblu din sculpturi în lemn care va reprezenta mineritul: căruciorul, minerii, târnăcoapele.
Restul temelor din acest an sunt legate de prima ediţie a festivalului. Băncuţele cu diverse animale: veveriţe, leu, pădurea dacică etc. vor fi completate cu mese în foişoare unicat.
Imaginea unirii ţării prin sculptură şi artă: carverii joacă Hora Unirii când se întâlnesc
Turismul culinar, artizanal şi cultural, vor fi reprezentate de mâncarea făcută din ingrediente locale, de ateliere de olărit, ţesut şi pictură, dar şi de dansuri populare şi focuri de tabără. „Festivalul a creat o imagine despre un loc în care se întâlnesc sculptori nu într-o competiţie, ci într-o familie. Este practic o imagini a unirii ţării prin artă şi sculptură. Oamenii aceştia chiar joacă hora unirii când se întâlnesc. Iar după muncă, urmează focurile de tabără, locul unde se leagă prietenii, iar lume se destăinuie. Acolo se întâmplă altceva magic, ceva care nu mai ţine de lemn”.
Cel mai important aspect la acest festival, mai spune Adrian Mircea Bondoc, este faptul că „nu creem o competiţie. Carverii sunt aleşi în mod direcţionat să realizeze prin suflet ceea ce fac, nu prin competiţie. Se ajută foarte mult între ei, prin idei, prin schimburi de păreri, solidaritate. Este mai mult decât un festival, ei sunt acum ca o familie, sunt foarte uniţi. Bem o bere mai des decât prietenii care locuiesc în acelaşi oraş.”
Se încarcă comentariile...
