VIDEO Cine este ilustrul necunoscut care a compus celebra melodie „Mână birjar“. Trubadurul, închis în lagărul Capul Midia

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Petre Sabin, autorul melodiei "Mână birjar"
Petre Sabin, autorul melodiei "Mână birjar"

Petre Sabin este catalogat de istorici drept "trubadurul cu destin tragic", după ce a murit pe şantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră. A fost, printre altele, autorul celebrei melodii "Mână birjar".

GALERIE FOTO

Un exemplu de victimă a urgiei comuniste ne este oferit de către experţii Centrului de Consultanţă Istorică. Aceştia au descoperit că un fost comisar, ajutor la Prefectura Poliţiei Capitalei, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial este una şi aceeaşi persoană cu cea care a scris versurile unei romanţe celebre rămasă în istorie datorită interpretărilor oferite de nume mari precum Jean Moscopol şi Gică Petrescu. 

La fel de interesant este şi faptul că în judeţul şi în localitatea în care s-a născut nimeni nu pare să fi auzit vreodată despre existenţa trubadurului poliţist, cu atât mai mult să-i cinstească memoria. Nu acelaşi lucru putem spune însă şi despre ilustrul său tată.

Petre Sabin s-a născut la 11 martie 1912, în Păuşeşti - Măglaşi, judeţul Vâlcea, ca fiu al Isabelei şi al doctorului Gheorghe Sabin. În timp ce doctorul Gheorghe Sabin este o figură emblematică în Vâlcea, prin ceea ce a lăsat în urma sa, dar şi prin activitatea sa politico - profesională, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre fiul său, de care mulţi abia acum aud. Un copil făcut la bătrâneţe, care, chiar dacă nu a egalat faima părintelui, a lăsat ceva în urma sa. 

„Trubadurul cu destin tragic”, o necunoscută în Vâlcea, judeţul unde s-a născut

Specialiştii l-au catalogat pe Petre Sabin drept „trubadurul cu destin tragic”. Cel care a descoperit că este adevăratul autor al versurilor „Mână birjar”, este un arhivist pe nume Bogdan Aleca. Aşa au aflat şi experţii Centrului de Consultanţă Istorică despre existenţa sa.

Am dorit să-i creionăm şi noi un portret alături de istorici vâlceni, dar n-am reuşit să aflăm prea multe detalii din perioada petrecută la Vâlcea. Nici măcar în localitatea unde s-a născut: Păuşeşti - Măglaşi - autorităţile nu ştiu că aşezarea a dat în urmă cu un secol un fost comisar, ajutor la Prefectura Poliţiei Capitalei, în timpul celui de - Al Doilea Război Mondial, unul care a avut de suferit în urma prigoanei comuniste, dar şi care a lăsat în urma sa mai multe creaţii, cea amintită anterior fiind cea mai cunoscută.

Absolvent al şcolii construite în timpul mandatului de prefect al tatălui său, orfan la 12 ani

Tot specialiştii de la Centrul de Consultanţă Istorică sunt cei care au aflat că Petre Sabin a absolvit Liceul „Alexandru Lahovari”, din Râmnicu Vâlcea, în 1929, acum Colegiu Naţional – şcoală care a fost construită chiar în mandatul tatălui său ca prefect. Fiind un copil făcut la bătrâneţe, a rămas orfan de tată înainte să termine şcoala, în 1924, la numai 12 ani.

Asta nu l-a împiedicat ca după studiile făcute la Vâlcea să plece în Capitală, unde a încercat să se ridice la înălţimea  aşteptărilor şi să urmeze exemplul tatălui său. Aşa că doi ani i-a petrecut ca student la Facultatea de Medicină. A renunţat însă la traiul de student, trăind din meditaţii, susţin cercetătorii care au descoperit şi că a predat lecţii de pian şi acordeon cel puţin până în 1938, când a intrat în poliţie.

Între 1938 şi 1945 a deţinut funcţia de comisar, ajutor la Prefectura Poliţiei Capitalei.

Închis în lagărul de muncă de la Capul Midia, condus de unul din cei mai infami torţionari

A refuzat să adere la regimul comunist, astfel că a fost  îndepărtat din poliţie, iar în 1952 a fost reţinut şi internat administrativ pentru 24 de luni. A fost trimis în colonia de muncă Capul Midia, condusă pe atunci de Liviu Borcea, unul dintre cei mai infami torţionari din România comunistă.

Capul Midia a fost una dintre coloniile Canalului Dunăre - Marea Neagră. O anchetă internă a Securităţii din 1948 menţionează câteva dintre metodele de tortură folosite împotriva deţinuţilor şi internaţilor politici de la Capul Midia şi din alte colonii ale Canalului Dunăre - Marea Neagră. Potrivit anchetei, deţinuţii erau bătuţi „cu pumnii, cazmaua, lopata, cureaua de la ventilatorul tractoarelor” sau electrocutaţi cu instalaţii electrice. Iarna erau ţinuţi în zăpadă şi carcere dezbrăcaţi, iar vara puşi să stea în soare pentru a fi muşcaţi de ţânţari, amintesc experţii.

Casa părintească transformată în sediu PCR, demolată şi înlocuită cu actuala Prefectură Vâlcea

În atare condiţii, nici nu-i de mirare unde şi cum şi-a găsit sfârşitul: „Pe infernalul şantier al canalului Dunăre - Marea Neagră, organizat de comunişti pentru distrugerea valorilor neamului, a murit, pe lângă mulţi alţi vâlceni şi Petre Sabin, fiul doctorului Gheorghe Sabin”, aflăm de la prof. dr. Florin Epure, şeful Direcţiei de Cultură Vâlcea.

Sediul Prefecturii Vâlcea Foto Adevărul

Tot de la istoric am mai aflat şi că în casa părintească a lui Petre Sabin, din Râmnicu Vâlcea, situată chiar în centrul oraşului, au fost instalate sediile judeţean şi raional ale partidului comunist. „Apoi imobilul a fost demolat pentru a face loc „Casei Albe” - actuala prefectură din oraşul Râmnic, fostul sediu al Comitetului Judeţean PCR”, ne mai spune istoricul.

Tatăl - faimos medic, fost prefect şi parlamentar de Vâlcea

Istoricul vâlcean ne-a oferit însă mai multe argumente în favoarea faimei tatălui lui Petre Sabin.

Dr. Gheorghe Sabin fost prefect al judeţului Vâlcea între 1904 - 1907 şi 1910 - 1912, din partea Partidului Conservator. Cu toate acestea, a avut mai multe mandate ca senator şi deputat, din poziţia de independent. 

Medicul Gheorghe Sabin a întemeiat Spitalele din Sineşti (1881) şi Lădeşti (1896), ambele în judeţul Vâlcea. De asemenea, a fost primul medic al Spitalului Horezu, construit în 1870.  Acesta a funcţionat timp de şapte ani în incinta Mănăstirii Horezu, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, inclusă astăzi în patrimoniul mondial UNESCO. A servit ca spital militar de campanie până în anul 1877.

Lucrarea „Amintiri din Războiul Independenţei” a dr Gh Sabin Foto okazii ro

Statuia Independenţei din Râmnic i se datorează doctorului Gheorghe Sabin

Destinul medicului Gheorghe Sabin este legat pentru vecie de un monument emblematic pentru vâlceni. Medicul şi-a publicat „Amintirile din Războiul de Independenţă” pentru a procura suma necesară construirii la Râmnicu Vâlcea a Monumentului Independenţei, de la poalele Dealului Capela - operă a artistului Ion Iordănescu, în onoarea soldaţilor vâlceni morţi pe câmpul de luptă.

Statuia Independenţei din Râmnicu Vâlcea Foto Adevărul

În timpul Primului Război Mondial, a fost mobilizat pentru a coordona activitatea spitalelor din Râmnicu-Vâlcea.

Anul acesta se vor împlini 90 de ani de la trecerea sa în nefiinţă. În urmă cu un deceniu, în memoria acestuia s-au organizat o serie de evenimente culturale în cadrul Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea. Iar despre ilustrul medic se mai pot spune multe şi sperăm să aflăm şi alte detalii despre fiul său.

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite