VIDEO Dezastrul din Munţii Lotrului şi Şureanu, văzut de Andrei Roşu, care a alergat la maratonul pentru salvarea pădurilor: „Este apocaliptic“
0O organizaţie a găsit o metodă inedită de a atrage atenţia asupra defrişărilor ilegale, prin iniţierea unui maraton pentru a sprijini o campanie de strângere de semnături care să determine schimbarea Codului Silvic.
World Wildlife Fund (WWF) a organizat „Maratonul NePădurilor” pentru a-i conştientiza şi a-i determina pe români să susţină modificarea legii de combatere a exploatării ilegale a lemnului prin semnarea unei petiţii online.
În acest sens, ultramaratonistul Andrei Roşu a fost convins să se alăture acestei iniţiative. Timp de trei zile (5, 6 şi 7 octombrie), recordmanul a alergat peste 100 de km într-o cursă solitară, traversând trei zone montane din judeţele Alba şi Vâlcea, unde versanţii au fost „goliţi” de sute de hectare de pădure tăiate fie ca urmare a exploatărilor ilegale, fie din cauza schimbărilor climatice.
GALERIE FOTO CU ANDREI ROŞU ŞI IMAGINILE APOCALIPTICE DIN MUNŢII ROMÂNIEI
Cursa a început cu Munţii Lotrului şi s-a încheiat în Munţii Şureanu, una dintre cele mai frumoase şi în acelaşi timp prea puţin apreciate zone la adevărata lor valoare din ţara noastră.
Pe parcursul traseului, maratonistul a prezentat diferenţele între tăierile legale şi cele ilegale, între tăierile haotice şi recoltarea arborilor afectaţi de schimbările climatice, realităţile de pe teren, dar şi soluţii care să evite în viitor astfel de dezastre.
Radu Melu, managerul WWF explică ce se petrece de fapt în pădurile României şi cum se pot schimba lucrurile. Sursa: You Tube
Doar cioate pe suprafaţa a 200 de terenuri de fotbal
Startul cursei solitare a început pentru Andrei Roşu la Câineni - Vâlcea, pe Valea Oltului. După 30 de kilometri străbătuţi şi o diferenţă de altitudine de 1300 metri, peisajele frumoase de munte au fost înlocuite: „Am ajuns într-o zonă unde, în urmă cu 10 ani, erau 129 de hectare de pădure care au dispărut pur şi simplu. S-au făcut dosare penale, dar nu s-a mai auzit nimic de atunci. 129 de hectare înseamnă 200 de terenuri de fotbal, 200 de arene. Vezi numai cioate, cioate unde erau doar arbori”, a povestit maratonistul prin transmisii live postate pe pagina sa de Facebook. Transmisii zilnice şi postări pe canalele de social-media menite să demonstreze adevărata dimensiune a dezastrului din munţii patriei.
Imagini surprinse de recordmanul Andrei Roşu în „Maratonul Nepădurilor” - acţiune WWF pentru stoparea defrişărilor ilegale; Foto Arhivă Andrei Roşu
Potrivit managerului WWF , Radu Melu, zona respectivă a fost aleasă pentru susţinerea campaniei, întrucât: „Munţii Lotrului, din judeţul Vâlcea, reprezintă o zonă nevralgică pentru pădurile noastre”, mai ales că vinovaţii nu au fost, nici până acum, traşi la răspundere.
Din fericire, zona a intrat, între timp, în atenţia unui ocol silvic privat care urmăreşte să o salveze prin plantarea a peste 600.000 de puieţi, o acţiune demarată în urmă cu doi ani.
Spectacol pe TransAlpina vs. apocalipsa din Munţii Şureanu
A doua zi au urmat încă 52 de kilometri şi 1.000 metri diferenţă de altitudine, între Voineasa şi Vidra, până la Obârşia Lotrului, pentru a dezvălui alte zone cu păduri tăiate la ras, dar şi multe doborâte de vânt sau de insecte, după barajul Lacului Vidra.
Imagini surprinse de recordmanul Andrei Roşu în „Maratonul Nepădurilor” - acţiune WWF pentru stoparea defrişărilor ilegale - Lacul Vidra; Foto Arhivă Andrei Roşu
A urmat ziua a treia cu „imagini apocaliptice cu peste 600 ha de pădure tăiate ilegal”, descoperite după parcurgerea a altor 40 de kilometri între Obârşia Lotrului şi Tău Bistra. După peisajele spectaculoase de pe TransAlpina, la marginea unui drum forestier care urcă în Munţii Şureanu, din judeţul Alba, a dat ochii cu „pădurile retrocedate haotic, nepăzite şi abuzate, în care interesele materiale au avut câştig de cauză”.
Dezastru în urma căruia s-au deschis dosare penale doar de dragul de a fi „îngropate”, sub pretextul că nu se cunosc făptaşii, la fel cum „nu se ştie” nici în prezent cine este proprietarul sutelor de hectare distruse. „Munţi tot mai golaşi... de păduri, dând impresia unei pajişti enorme” este tot ce a lăsat în urmă lăcomia umană.
„Cum am ieşit din şoseaua asfaltată şi am început să urc în munte, peisajul devenea tot mai sinistru. Mai gol, mai mort - apocaliptic. Pentru că în zona asta peste 500 de hectare de pădure au fost tăiate ilegal. Şi e oribil să vezi cu ochii tăi asta”, a mărturisit ultramaratonistul pe pagina sa de Facebook.
Imagini surprinse de recordmanul Andrei Roşu în „Maratonul Nepădurilor” - acţiune WWF pentru stoparea defrişărilor ilegale - Munţii Şureanu; Foto Arhivă Andrei Roşu
„Reforma reală a sistemului silvic: Semnează petiţia!”
„Tot ce se întâmplă în pădurile României este posibil deoarece legea o permite. De aceea WWF a lansat o petiţie online. Obiectivul este să ajungem la 30.000 de semnături. Împreună, avem şanse să schimbăm legea şi să facem o reformă reală a întregului sistem silvic. Semnează petiţia!”, îndeamnă iniţiatorii.
Iată cum îşi argumentează aceştia iniţiativa: „Pădurea dispare sub ochii noştri. Ajută-ne să aflăm unde şi cine este de vină. Ştii câte dintre camioanele care transportă lemn sunt verificate la ieşirea din pădurile României? 1%. Asta înseamnă unul singur la fiecare 100 de camioane care pleacă din pădure încărcate cu lemn.
Ştii ce li se întâmplă operatorilor dacă sunt prinşi transportând mai mult lemn decat au declarat în acte? Mai nimic. Primesc o amenda modică, de maximum 20% din valoarea lemnului, li se confiscă surplusul şi apoi sunt lăsaţi să-şi mai încerce norocul şi de alte 99 de dăţi, până la următoarea verificare”.
Reprezentanţii WWF au explicat şi cum rezultă lemn în plus, chiar dacă arborii care se exploatează sunt marcaţi în pădure: „Marca nu ne spune care e volumul lemnului rezultat prin tăiere. Aşa că, în acte, volumul lemnului poate fi subestimat, iar lemnul suplimentar rezultat în realitate ajunge pe piaţă fie prin transporturi multiple cu aceleaşi documente, fie prin supraîncărcarea camioanelor”.
Petiţia „Stop tăierilor ilegale” se adresează tuturor celor care sunt revoltaţi de astfel de lucruri: „Avem şanse să schimbăm legea şi să facem o reformă reală pentru combaterea exploatării ilegale a lemnului până nu e prea târziu”, consideră iniţiatorii.
„Maratonul Nepădurilor” şi petiţia „Stop defrişărilor ilegale” - acţiuni marca WWF; Foto Arhiva personală Andrei Roşu
Ce urmăreşte iniţiativa celor de la WWF
Campania de strângere de semnături vizează schimbarea legislaţiei silvice, în aşa fel încât baza sistemului de control să nu mai fie marcarea arborilor, ci monitorizarea transporturilor de lemn ce pleacă din pădure, explică reprezentanţii WWF.
„Vrem ca lemnul din pădurile României să fie plătit după ce a fost tăiat şi măsurat sub forma de buşteni, lemn de foc sau tocătură. Acum el e măsurat la ochi, înainte ca arborii să fie tăiaţi, ceea ce lasă loc speculaţiilor. Vrem să fie instituită amprenta digitală, adică un „sigiliu electronic” pentru toate transporturile de lemn, ca să eliminăm posibilitatea supraîncărcării camioanelor şi transporturile duble. Vrem să schimbăm fundamental sistemul de contravenţii şi infracţiuni, care acum permite furtul cu acte în regulă. Fraudarea declaraţiei privind cantitatea sau provenienţa lemnului să atragă răspunderea penală sau suspendarea autorizaţiei de funcţionare”, explică iniţiatorii petiţiei.
În concluzie, aceste schimbări trebuie introduse în Codul Silvic. Dar pentru a se realiza acest lucru este nevoie de presiune asupra autorităţilor.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
