Unde va fi deschis primul sanatoriu specializat în recuperarea bolnavilor de COVID-19 din România VIDEO
0
Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie (INRMFB) vrea să dezvolte activitatea medicală balneară în România prin înfiinţarea unor secţii sanatoriale în staţiunile balneare de tradiţie.
De aproximativ doi ani de zile se duc tratative între conducerile Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie (INRMFB) şi a Primăriei din Băile Govora pentru înfiinţarea unei secţii sanatoriale privind tratarea afecţiunilor respiratorii, în principal, şi a celor reumatismale în secundar, în staţiunea din judeţul Vâlcea.
La finele acestei săptămâni, primarul staţiunii, Mihai Mateescu a anunţat pe pagina sa de socializare că s-a găsit o clădire care să găzduiască noul sanatoriu, iar aceasta urmează să fie trecută în domeniul statului.
GALERIE FOTO SANATORIUL DIN BĂILE GOVORA ÎN IMAGINI DIN TRECUT, PREZENT ŞI VIITOR
În trecut, staţiunea a mai avut un sanatoriu, o secţie în care se efectuau, în acelaşi timp, cercetare şi tratamente în domeniul medicinii balneare. Baza regală de tratament, considerată „bijuteria băilor coroanei”, la vremea construcţiei sale, s-a transformat astăzi într-un „castel al groazei”, căruia localnicii îi spun simplu: „Sanatoriul părăsit”, fiind lăsată în paragină.
Clădirea fabuloasă, veche de peste un secol, are o istorie fantastică dar, aşa cum au recunoscut şi actualii proprietari, nu va redeveni nicicând ce a fost.
Staţiunea, aleasă pentru experienţa medicală şi calitatea factorilor terapeutici
Govora a fost aleasă, nu întâmplător, pentru a fi gazda noului sanatoriu, fiind renumită în tratamentul balnear tradiţional în bolile respiratorii cronice şi pentru calitatea factorilor terapeutici din zonă, susţine şeful administraţiei locale. Staţiunea este recomandată de specialişti pentru binefacerile apelor minerale bogate în iod, sulf, bicarbonaţi, calciu, dar şi pentru concentraţia sănătoasă a aerului.
„Băile Govora este una dintre cele mai bogate staţiuni balneare în ape iodurate şi bromurate din Europa, iodul şi bromul fiind de origine organică. În zona parcului şi a izvoarelor, aerul este puternic ionizat şi cu încărcătură bogată în ioni negativi cu efect bronhodilatator şi relaxant psihic. În acelaşi timp, factorii naturali de cură şi tratamentele din staţiunea Băile Govora sunt benefice pentru recuperarea bolnavilor de COVID – 19”, recunoaşte primarul Mihai Mateescu, care se arată convins că: „În actualul context pandemic, un sanatoriu cu secţii de recuperare a bolnavilor de COVID ar constitui o şansă în plus la viaţă pentru mulţi dintre cei afectaţi de acest coronavirus”.
De altfel, la Băile Govora există un hotel cu bază de tratament care se ocupă de recuperarea celor care au suferit din cauza COVID-19, dar capacităţile sale sunt limitate.
De aceea, edilul s-a arătat încântat de iniţiativa INRMFB pe care o consideră „oportună şi necesară, atât pentru tratarea afecţiunilor respiratorii, ca profil principal, dar şi a celor reumatismale, ca profil secundar”.
Primăria a propus ca noul sediu al sanatoriului să fie în clădirea unei foste şcoli dezafectate, veche de peste un secol. „Este fosta şcoală primară, construită în 1910, care, datorită poziţiei sale, se pretează la înfiinţarea unei secţii sanatoriale”, susţine administraţia publică locală.
Fosta şcoală primară din Băile Govora - Vâlcea va deveni sediul noului sanatoriu - imagine din 1988 Foto Adevărul
Deocamdată, clădirea a fost intabulată, urmând ca apoi să se aprobe trecerea imobilului din domeniul public al oraşului în domeniul public al statului administrat de Ministerul Sănătăţii prin INRMFB, urmată de avizarea de către Prefectura Vâlcea, pentru a fi înaintată la Bucureşti, unde Ministerul Sănătăţii va propune întocmirea unei Hotărâri de Guvern pentru intrarea în domeniul public al statului a imobilului respectiv şi a terenului aferent, ca ulterior să se realizeze predarea - primirea locaţiei.
„Totodată, vom face toate demersurile necesare pentru ca anumite proceduri balneare care au fost sistate din varii motive, cum ar fi camera barică, să fie reluate în cadrul noii secţii sanatoriale, cunoscută fiind eficacitatea acestora în tratarea afecţiunilor respiratorii”, a mai precizat primarul Mateescu.
Fondat în 1924, Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie este al doilea institut de profil din Europa.
În fostul sanatoriu, azi în paragină, s-a tratat „Peneş Curcanul”
Fostul sanatoriu din Govora lăsat în paragină a fost celebru aproape un secol. Clădirea Pavilionului de băi, impresionantă atât prin dimensiuni cât şi prin arhitectură, nu a fost lăsată în administrarea Statului, fiind retrocedată unei societăţi comerciale care, din lipsă de fonduri, nu a putut să o reabiliteze.
Imagini surprinse cu pavilionul de băi lăsat în paragină de la Băile Govora, de nişte tineri aflaţi în căutare de locuri inedite şi postate pe You Tube:
În urmă cu câţiva ani, conducerea de la acea vreme declara că niciodată, chiar şi renovată, clădirea nu-şi va mai recupera vechea utilitate, motiv pentru care nu a fost propusă pentru conservare. „Realmente facem eforturi să găsim surse de finanţare. Clădirea ca atare este spectaculoasă”, recunoaşte şi Violeta Niţescu, actualul director general al SC Băile Govora SA. Proprietarii au ajuns la concluzia că ar fi nevoie de 6 milioane de euro pentru reabilitarea imobilului.
În schimb, au reuşit să redea faima unui alt imobil - simbol, nu doar al balneologiei, ci al arhitecturii de patrimoniu din România în general. Este vorba despre Hotelul Palace cunoscut drept hotelul cu 365 de goluri - uşi şi ferestre, clădit în aşa fel încât soarele să poată pătrunde în fiecare cameră, un monument unicat, fiind totodată şi primul hotel cu bază medicală integrată din ţara noastră.
Ambele clădiri reprezintă opera unui arhitect francez de origine română - Ernest Doneaud, profesor la Şcoala de Arhitectură din Paris.
Sanatoriul a fost scos din circuitul turistic şi închis în urmă cu mai bine de două decenii, după aproximativ un secol de funcţionare. Construit şi dat în folosinţă în mai multe etape, între 1911 şi 1914, el a înlocuit primul stabiliment de băi de la Govora, proiectat greşit, din lemn, care nu a rezistat nici uzurii, nici standardelor, motiv pentru care a fost demolat după două decenii de funcţionare.
În ciuda gradului avansat de uzură, clădirea actualului Pavilion de Băi încă mai păstrează frumuseţea şi grandoarea de odinioară, fiind astăzi loc de atracţie pentru fotografii amatori sau profesionişti, precum şi tineri aflaţi în căutare de locuri inedite, magnetizaţi de superba arhitectură a clădirii, dar şi de aerul său fantomatic.
La începutul secolul XX, medicii curanţi de aici erau cadre didactice universitare care au pus bazele unei importante cercetări ştiinţifice care a vizat tratamentul bolilor reumatismale.
Aici s-a tratat un erou al Războiului de Independenţă - veteranul de război Constantin Ţurcanu, devenit celebru datorită lui Vasile Alecsandri sub numele de „Peneş Curcanul”.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, tot aici a funcţionat un spital german, iar mai apoi a găzduit aproximativ 100 de refugiaţi basarabeni.
A devenit o ruină, după Revoluţie, când ani de zile a reprezentat obiectul unui război pentru retrocedare în instanţă şi, prin urmare, nu a mai beneficiat de nici un fel de investiţii. Chiar dacă cele două clădiri, a vechiului sanatoriu şi a fostei şcoli primare, provin din aceeaşi epocă, nu se poate face nici un fel de comparaţie între ele, cea din urmă fiind cu mult sub dimensiunile şi arhitectura celei dintâi.
Vă mai recomandăm şi:
Minunea de Crăciun întâmplată la Vila dantelată din Băile Govora VIDEO
Se încarcă comentariile...
