FOTO VIDEO Tărâmul de vis unde tradiţia colindatului înviată de Grigore Leşe a fost întreruptă de pandemie

FOTO VIDEO Tărâmul de vis unde tradiţia colindatului înviată de Grigore Leşe a fost întreruptă de pandemie

Colindătorii din Titeşti - Ţara Loviştei judeţul Vâlcea alături de rapsodul Grigore Leşe Foto Adevărul - credit Petrică Lupu

Tradiţia colindului a fost înviată în Ţara Loviştei cu ajutorul unui renumit rapsod. Anul acesta, pentru prima dată, un obicei secular va avea de suferit din cauza pandemiei.

În locul în care atunci când cântă cocoşul se aude în trei judeţe şi în tot atâtea regiuni istorice, pe enigmaticul tărâm al Ţării Loviştei, aflat la „interferenţa” Olteniei, cu Muntenia şi Ardealul, există un bagaj cultural extrem de bogat în tradiţii şi obiceiuri care poate rivaliza oricând cu altele mult mai populare. 
 
Tradiţiile şi obiceiurile sărbătorilor de iarnă încep aici în Ajun de Crăciun şi ţin până la Sfântul Ion. De-a lungul vremurilor, în această zonă din nordul judeţului Vâlcea, care se întinde de pe malul estic al Oltului între culmile muntoase ale Munţilor Făgăraş, până pe culmile de pe celălalt mal, ale Munţilor Lotrului, Parâng şi Căpăţânii, s-au descoperit peste 200 de colinde. 
 
 
Profesorul de muzică Ion Piloiu a publicat două lucrări: prima – în 1981 cu 116 colinde puse pe note muzicale, iar în 1996, alte 124 de piese, clasificate ,,după funcţionalitate şi tematică”. 
 
În ultimii ani, graţie renumitului rapsod Grigore Leşe, un grup de colindători din Loviştea a devenit cunoscut în întreaga ţară. Este vorba despre Colindătorii din Titeşti, pe care Leşe i-a descoperit în cei şapte ani de incursiuni în teren pentru proiectul „La porţile ceriului”, când a aflat bogatul tezaur cultural al Ţării Loviştei. 
 
 Colind de fereastră în Ţara Loviştei - Vâlcea, al Colindătorilor din Titeşti: Sursa: Petre Lupu
 
În dorinţa de a culege poveşti despre identitate şi mitologie personală, despre satul tradiţional încă viu, despre delimitarea prin cântec a locului nostru în lume, şi „cheile rânduielii româneşti şi a alfabetului rostului românesc”, Grigore Leşe a reuşit să reînvie tradiţia colindului din Titeşti. Ani la rândul, cele două preuci care formează ceata de colindători de la Titeşti au concertat cu Grigore Leşe la Institutul Cultural Român, Ateneul Român, Sala Radio, dar şi Sala Palatului. Povestea renaşterii tradiţiilor de pe tărâmul magic al Ţării Loviştei este demnă de cunoscut şi de urmat.
 
Numai că, pentru prima dată, în acest an, ca şi în alte zone renumite ale ţării, colindatul va fi oprit de pandemie, cel puţin parţial.
 

Magia sărbătorilor de iarnă

 
Potrivit directorului Direcţiei de Cultură Vâlcea, prof. dr. Florin Epure, în zona Ţării Loviştei colindele se numesc „cântece de Crăciun” şi diferă de la sat la sat prin versificaţie şi linia melodică. Preucile sunt cetele de colindători care mai sunt cunoscute în această zonă şi sub numele de «strane». Ele sunt conduse de un «vătaf» sau «jude», care este însoţit de «iepe», cum li se spune spre exemplu în Racoviţa sau «măgarii băieţilor» în Boişoara ori «desăgari» la Titeşti, toate zone din Ţara Loviştei. Este vorba despre flăcăii a căror misiune este de a purta, în saci şi traiste, darurile primite. 
 
„Casele sunt colindate la rând, indiferent de statutul social al celor care le locuiesc... iar cântecele sunt întotdeauna însoţite de dansuri, în faţa casei... Numărul colindelor depinde însă de rangul gazdei şi de belşugul de daruri oferite colindătorilor... Primirea în «ceată» este o confirmare a maturităţii tânărului, a trecerii lui în categoria «băieţilor de însurat»”, după cum explică specialistul de la Cultură.
 
Pentru prima dată în istorie, anul acesta criza generată de noul coronavirus va stopa, pentru moment, aceste minunate tradiţii seculare: „Pandemia nu ne mai permite să ne manifestăm sau să ne bucurăm de tradiţiile şi obiceiurile noastre, ca pe vremuri”, recunoaşte Amalia Boari, şef serviciu în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea care ne-a pomenit despre colindătorii de la Titeşti. 
 
„Înainte se începea cu colindeţii în noaptea de 23  / 24 decembrie – Noaptea de Ajun şi se continua cu colindatul celor mari în noaptea 24 / 25 decembrie. Dar în acest an, recomandarea de stat în casă este clară. În zona noastră, a Vâlcii, ciclul sărbătorilor de iarnă începe cu Ignatul şi tăierea porcilor, pe 20 decembrie, apoi urmează colindeţii, colindatul băieţilor mari, irozii, sălarii, sorcovarii, pluguşorii, iordănitorii şi alegerea de june. Este ciclul celor 12 zile, cumva – deşi sunt mai multe zile calendaristice, din Ajun până la Sfântul Ion, dar ritualic se începe cu Ignatul. Ţara Loviştei cu Titeşti, Boişoara, Racoviţa, Perişani, Câineni, Brezoi, Voineasa şi Malaia, este zona în care se perpetuează acele colinde şi obiceiuri ale colindatului cu caracter de unicitate, prin linie melodică, versificaţie etc.”, ne mai spune Amalia Boari care recunoaşte că, în ciuda recomandărilor autorităţilor, este convinsă că în zonele rurale acestea nu vor fi respectate chiar după litera legii. 
 

Cum a reînviat Grigore Leşe  tradiţia în Ţara Loviştei

„Anul acesta este interzis colindatul, aşa că anul ăsta se va sta acasă, cel mai probabil”, ne confirmă şi Petrică Lupu, coordonatorul Colindătorilor din Titeşti.
 
Cu ajutorul domniei sale am aflat cum a fost reactivată tradiţia colindului la Titeşti – Vâlcea, cu ajutorul rapsodului Grigore Leşe. Astfel. am descoperit că la Titeşti, colindul este menţinut viu cu ajutorul a două grupuri: „colindătorii – păstrători” şi „colindătorii – juni”.
 
 
 
„În anul 2012, Grigore Leşe a venit la Titeşti cu ocazia unui eveniment cultural şi s-a interesat de aceste colinde. A umblat prin sat şi a descoperit că ele sunt destul de valoroase, ca şi mai toate din Ţara Loviştei, dar şi de la munte. Mai ales că, colindul de ceată bărbătească, este în patrimoniul UNESCO. A revenit la Titeşti şi a înregistrat vreo patru emisiuni, dintre care trei cu tematica colindelor”, mărturiseşte Petrică Lupu.
 
După Revoluţie, ca şi în alte zone ale ţării, obiceiul colindatului îşi pierduse din strălucirea de altădată „datorită depopulării satelor şi a mai multor factori”. Încet – încet „colindele au început să se uite”. Doar că, la Titeşti, s-a întâmplat un fenomen demn de urmat: „fiii satului”, deşi plecaţi în alte colţuri ale ţării, şi-au propus să salveze şi să reînvie obiceiurile. 
 
Inspiraţi de interesul lui Grigore Leşe, au format un grup, „colindătorii – păstrători” sau „seniorii”, care a început să documenteze, să cerceteze, să conserve şi să perpetueze colindele: „Am găsit textele celor 20 de colinde, la bătrânii satului, din care numai în cazul a două dintre ele nu am reuşit să salvăm şi linia melodică. Este un grup format din 13 membri”, mai aflăm de la Petrică Lupu.
 

Concerte alături de marele rapsod, an de an şi un CD

Ei s-au aflat alături de Grigore Leşe în acelaşi an la un concert la Sala Radio. Apoi, în anul următor au concertat împreună la Ateneul Român, ca totul să culmineze în 2015, când au colindat peste 4.000 de persoane în acelaşi timp la Sala Palatului. 
 

Ca să poată imprima CD-ul, „colindătorii – păstrători” s-au adunat din toate colturile ţării: „A fost destul de greu să ne strângem cu toţii în acelaşi moment. Unii veneau de la Sibiu, alţii de la Vâlcea, sau Bucureşti. Ca să putem să înregistrăm, în cinci ani ne-am strâns cred că de vreo 80 de ori.”

 

Tradiţia dusă mai departe din generaţie în generaţie

Colindele au putut fi salvate cu ajutorul unui localnic, Nelu Pătru, care le-a scris pe un caiet, prin deceniul patru al secolului trecut, „undeva prin 1940”, dar s-au păstrat şi în familiile de colindători din generaţie în generaţie. 
 
În Titeşti, tradiţia colindului a fost dusă mai departe, chiar dacă multă vreme la un nivel mai scăzut decât în anii săi de glorie, de către „băieţii neînsuraţi” – „colindătorii juni”. 
 

„Noi le-am reînviat şi junii au menţinut obiceiul de a colinda”

Tot de la el aflăm că în satul Titeşti, în acest moment, nu sunt mai mult de 25 de colindători. Fiecare sat are ceata lui: „Deci, nu se merge în altă parte. Este chiar o rivalitate între sate: care are colindul mai frumos, care colindă mai bine etc.. Pe vremea comunismului se mergea la festivaluri... Festivalul tradiţiilor şi obiceiurilor care se organizează din 2018 şi la Titeşti nu promovează şi colindele, dată fiind şi perioada diferită în care se desfăşoară”, ne mai spune coordonatorul Colindătorilor din Titeşti. 
 

Aşa se face în timp ce unii localnici se bucură de „colindul de fereastră”, alţii, mai cu dare de mână, au parte de un întreg repertoriu. 

 

Colindele răsună o întreagă noapte

„Toată activitatea durează întreaga noapte, începe undeva pe la ora 19:00 şi ţine până a doua zi dimineaţa, la orele 5:00 – 6:00. Colindele se aud întreaga noapte, în tot satul. Satele sunt în general în depresiuni şi răsună de colinde. Dimineaţa, când se termină cu colindatul, cele două cete de juni se strâng în capul satului, la marginea lui şi coboară cu un colind anume care se numeşte „Ziorile”, pe care-l cântă până în centrul satului. Este foarte frumos”, mai mărturiseşte Lupu amintindu-şi cum toată sala i-a ovaţionat în picioare la Ateneu când au auzit acest colind special. 
 
În urmă cu 40 – 50 de ani, îşi mai aminteşte gazda noastră, ceata avea şi câte 30 de colindători. Ca şi în „vremurile bune” şi acum colindele sunt perpetuate cu ajutorul şefului / capul de strană, cel care le cunoaşte cel mai bine. Iar să fii şef este lucru mare, având în vedere că există colinde care ţin peste 20 de minute. „Este greu să le înveţi. Eu acum le ştiu pe toate. Dar cei mai mulţi le învăţă de-a lungul anilor. Iar tradiţia se perpetuează în familie. La mine, spre exemplu, şi fratele meu a fost şef de preucă, şi tatăl meu şi tatăl lui şi aşa mai departe...”, ne mai mărturiseşte Petrică Lupu. 
 

„Niciodată nu s-a întrerupt colindatul la Titeşti”

 
„Niciodată până acum nu s-a întrerupt colindatul la Titeşti, de când există aşezarea”, mai spune acesta. „Dacă se va întâmpla să nu se mai colinde, nu ştiu ce va fi... deşi e posibil ca şi în acest an, cu respectarea regulilor privind pandemia, să se ducă băieţii prin sat. Eu unul i-aş lăsa, pentru că într-o trupă sunt 10 -15, iar în cealaltă la fel. Nu cred că ar fi vreo problemă. Este o seară cu totul specială, extrem de deosebită. Toată noaptea se aud colindătorii din orice colţ al satului, în orice moment, până dimineaţa. Este un adevărat spectacol când coboară ei şi cântă”, mai spune Petrică Lupu, coordonatorul Colindătorilor din Titeşti care recunoaşte şi că: „Grigore Leşe a fost factorul care a determinat reînvierea colindelor în Ţara Loviştei. Totul se învârte în jurul lui pentru că este un păstrător al tradiţiilor, o persoană extrem de valoroasă”.
 

Vă recomandăm să mai citiţi:

 
 
 

Colindătorii din Titeşti - Ţara Loviştei judeţul Vâlcea alături de rapsodul Grigore Leşe Foto Adevărul - credit Petrică Lupu

Imagini din aceeasi galerie
  • Colindătorii din Titeşti - Ţara Loviştei judeţul Vâlcea alături de rapsodul Grigore Leşe Foto Adevărul - credit Petrică Lupu
  • Colindătorii din Titeşti - Ţara Loviştei judeţul Vâlcea Foto Adevărul - credit Petrică Lupu
  • Colindătorii din Titeşti - Ţara Loviştei judeţul Vâlcea Foto Adevărul - credit Petrică Lupu
  • Colindătorii din Titeşti - Ţara Loviştei judeţul Vâlcea Foto Adevărul - credit Petrică Lupu
  • Grigore Leşe în concert alături de Colindătorii din Titeşti - Ţara Loviştei- judeţul Vâlcea Foto Adevărul
  • Colindătorii din Titeşti - Ţara Loviştei judeţul Vâlcea Foto Adevărul
  • Colindătorii din Titeşti - Ţara Loviştei judeţul Vâlcea în concert alături de Grigore Leșe Foto Adevărul - credit Petrică Lupu
  • Colindătorii din Titești - Țara Loviștei județul Vâlcea - colind la fereastră de Crăciun Foto Adevărul
  • Colindătorii din Titeşti - Ţara Loviştei judeţul Vâlcea în concert alături de Grigore Leșe într-unul dintre concertele de la București Foto Adevărul
  • Colindătorii din Titeşti - Ţara Loviştei judeţul Vâlcea în concert alături de Grigore Leșe într-unul dintre concertele de la București Foto Adevărul
  • Colindătorii din Titeşti - Ţara Loviştei judeţul Vâlcea în concert alături de Grigore Leșe într-unul dintre concertele de la București Foto Adevărul
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările