Redescoperirea satului românesc, în călătorii culinare prin Muntenia şi Oltenia FOTO VIDEO
0
Mâncărurile tradiţionale din zona Munteniei şi a Olteniei submontane sunt asezonate cu dansuri populare, cu tradiţii locale şi cu istoria unor locuri rurale de poveste.
Bulz şi carne la garniţă, dar şi mâncare de pui cu gutui. Sunt bucate care se pot regăsi la aceeaşi masă din zona Munteniei şi Olteniei de sub munte. Ceva rustic şi, în acelaşi timp, ceva ce se poate comanda şi într-un restaurant fusion. Acestea sunt ingredientele care fac din evenimentul „Oltenia şi Muntenia Brunch“ o atracţie turistică, chiar şi în vremea pandemiei.
Bucătăria românească, locală şi regională, vorbeşte despre istoria comunităţii, despre cultura seculară şi, de ce nu, despre statornicia şi inteligenţa nativă a oamenilor. Tradiţiile culinare, născute din bogăţia ogrăzilor şi din roadele fiecărui sezon, sunt duse astăzi mai departe şi sunt prezentate noilor generaţii.
GALERIE FOTO CU BRUNCH-URILE DIN OLTENIA ŞI MUNTENIA
Prilej de a explora bucătăriile locale şi de a descoperi poveştile unor regiuni istorice, brunch-urile au luat locul ospeţelor de altădată.
Un astfel de eveniment este şi „Oltenia şi Muntenia Brunch“, parte a proiectului „Gusturi redescoperite – peisajul gastronomic din Oltenia şi Muntenia“, derulat de „Gate to Romania“ şi cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Turism gastronomic: Brunch la Voineasa (Sursa FB Descoperă Voineasa):
Partener regional al Asociaţiei MyTransylvania, „Gate to Romania“ este un proiect de antreprenoriat social care se angajează să sprijine dezvoltarea comunităţilor din cele două regiuni, Muntenia şi Oltenia, prin redescoperirea valorilor locale şi prin turism.
Astfel, invitaţii la brunch au avut ocazia să deguste numeroase feluri de mâncare, toate preparate de comunităţile locale, după reţete tradiţionale, într-un adevărat festival al simţurilor, culorilor şi poveştilor.
Un pretext pentru a descoperi satul românesc
Gabriela Solomon, organizatoarea evenimentului şi fondatoarea „Gate to Romania“, a fost ghidul nostru în periplul gastronomic din sudul României. „Partenerii noştri de la Asociaţia MyTransylvania au gândit brunch-ul ca pe o experienţă completă de redescoperire a satului românesc, mai ales pentru familii, acum aproape 13 ani. Noi i-am ajutat să ducă acest concept dincolo de munţi şi să devină Oltenia Brunch şi Muntenia Brunch. A început ca o încercare de a revitaliza şi promova satele săseşti şi acum este o modalitate de a petrece timp de calitate alături de alţi turişti în aproape toată ţara.“
Gabriela Solomon de la „Gate to Romania” organizatoarea „Oltenia şi Muntenia Brunch” - la unul din evenimentele de gastronomie Foto Alex Petrescu
Poate că alegerea englezismului „brunch“, în detrimentul mult mai familiarului „prânz“, este o curiozitate pentru mulţi. Există o explicaţie pertinentă, spune Gabriela:
„Brunch este un termen anglo-saxon ce defineşte un mic dejun târziu, luat în jur de ora 11.00, care se transformă în prânz. Pe aceeaşi masă, se găseşte un bufet de diverse preparate reci şi calde.Aceasta este definiţia termenului, pe care Asociaţia MyTransylvania a luat-o, a combinat-o cu practicile săseşti de într-ajutorare din vecinătăţi şi a transformat-o într-un produs turistic. Prin urmare, brunch înseamnă câteva ore în aer liber, într-un sat neturistic, în care partea de gastronomie e un pretext pentru a face cunoştinţă cu zona şi cu ce are ea de oferit în termeni de cultură, petrecere a timpului liber şi produse locale. Deseori, ne întreabă lumea de ce nu-i zicem prânz. Pentru că începe mai devreme, când unii de-abia şi-au terminat micul dejun. În plus, nu ai doar trei porţii din trei feluri de mâncare, ci ai vreo 16 feluri de mâncare din care poţi să guşti. Nu te obligă nimeni să guşti din toate 16, poţi să guşti doar din cinci, din două ori din nouă“.
Un festin la care nu contează doar mâncarea
Organizatoarea „Oltenia şi Muntenia Brunch“ explică şi de ce nu a fost catalogat până acum acest gen de întâlnire drept ospăţ sau festin, ca pe timpuri, având în vedere diversitatea de mâncăruri şi opulenţa specifică meselor româneşti. „Cum anul acesta participanţi au fost mai mult românii, i-am mai zis ospăţ sau festin. Diferenţa, din punctul meu de vedere, o face partea culturală, în care participanţii află un pic mai mult despre locul în care mănâncă, cunoscând producători locali, asistând la demonstraţii ale meşterilor din zonă sau la dansurile unei trupe locale, bucurându-se de muzica unui taraf local sau, pur şi simplu, făcând un tur ghidat printr-o parte fermecătoare a satului.“
Turism gastronomic la Nicolae Bălcescu în Vâlcea - eveniment marca Oltenia Brunch Foto Gate to Romania - credit Alexandru Petrescu / Andreea Nedelea
Gabriela Solomon a pus şi bazele Fundaţiei Comunitare Vâlcea, pentru a aduna împreună oamenii care vor să creeze oportunităţi locale.
Cu gândul acesta a creat „My Secret Romania“, în 2015, care din acest an s-a transformat în „Gate to Romania“. De trei ani organizează întâlnirile gastronomice în Oltenia şi Muntenia. „Ne lăudăm cu multe evenimente. Am fost în Gorj, Dolj, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Ilfov, Călăraşi, Prahova“, spune organizatoarea. Numai în Vâlcea s-au organizat ospeţe la Buleta – Govora-Sat, la Nicolae Bălcescu – Vatra Park, la Costeşti, la Zătreni, la Vaideeni şi la Voineasa.
Ce mănâncă români
În fiecare localitate unde sunt organizate astfel de brunch-uri, se pune accentul pe specificul locului, pe cutumele şi poveştile locale. Astfel pot fi descoperite diferenţe culturale nu doar între zonele istorice, cât şi pe teritoriul aceluiaşi judeţ – aşa cum se observă cu uşurinţă şi similitudinile, ce îi leagă pe românii din sudul ţării sau dintr-o zonă anume.
„Pentru că am reuşit să batem, spre exemplu, judeţul Vâlcea, de la nord la sud, putem vedea diferenţele şi interferenţele culturale şi gastronomice. În sud, la Zătreni, se face «umplătură» şi am avut, de exemplu, praz umplut. La Voineasa şi Vaideeni avem mâncăruri de munte, precum bulz, balmoş şi pastramă. Peste tot se păstrează carnea la garniţă şi se găteşte folosind ingrediente de sezon. De exemplu, la Costeşti am mâncat o genială mâncare de gutui cu pui. Am întâlnit castravanul cu jintiţă la Muscel, Argeş, iar la Runcu, Gorj, m-a impresionat dovleacul cu lapte şi vanilie“, povesteşte Gabriela.
Turism gastronomic la Runcu în Gorj - eveniment marca Oltenia Brunch Foto Gate to Romania - credit Denisa Olaru
Evenimentele culinare organizate de „Gate to Romania“ au avut mare succes. Înainte de pandemie, sute de clienţi fideli se perindau prin ţară în căutarea mâncărurilor tradiţionale din fiecare colţ.
Antreprenoarea din Vâlcea spune că oamenii ajungeau să se cunoască, să se contecteze prin intermediul mâncării. „Poveştile sunt despre mâncare, acesta e cârligul. Sunt despre oameni, cei care o gătesc sau ne sunt gazde, despre locul în care ne aflăm şi despre obiceiurile locului, fie că sunt ritualuri, meşteşuguri, cântece ori dansuri.“
O masă cu tradiţie, în ograda lui Moromete
În comuna Talpa, din Teleorman, la câţiva kilometri de Siliştea-Gumeşti, regizorul Stere Gulea scria istorie în cinematografia românească cu pelicula „Moromeţii“. Casa originală din localitatea natală a scriitorului Marin Preda, unde s-a petrecut acţiunea romanului care a stat la baza filmului, nu mai corespundea realităţilor descrise, aşa că s-a ales o altă destinaţie. Chiar şi aşa, de atunci comuna Talpa a rămas un centru cultural, care încă atrage turişti.
„Un exemplu care le susţine pe toate este domnul Benone Rababoc, primar în Talpa, care şi-a dat seama că are o comoară în ogradă: o casă veche, tradiţională, care a fost folosită ca platou de filmare pentru filmele «Moromeţii» şi «Moromeţii II». Apoi, s-a gândit la modalităţi de a promova şi mai mult locul, de a aduce turişti“, spune Gabriela Solomon.
Comunitatea din Talpa s-a dovedit a fi harnică şi receptivă, motiv pentru care acolo s-a creat deja o tradiţie în organizarea de evenimente gastronomice. „Pentru primul eveniment, din august 2018, o echipă a venit în cercetare la brunch-ul de la Corbi, din iulie, ca să vadă ce înseamnă să participi la un astfel de eveniment. Brunch-ul din ograda lui Moromete va rămâne în istoria locului, fiind o amintire puternică pentru toţi participanţii. Dincolo de povestea gastronomică – cu pâine la ţest şi pui la ceaun –, pregnantă a fost povestea culturală, cu demonstraţii de făcut pâine la ţest, taraf de lăutari, trupă de dansatori, fluieraşi, cu jam session între lăutari şi fluieraşi.“
În plus, casa lui Moromete, care cu două săptămâni înainte era goală, a fost mobilată şi decorată cu ajutorul comunităţii din Talpa. Şi toţi participanţii au fost curioşi să intre înăuntru. „Probabil că cel mai bun exemplu că în Talpa sunt oameni puşi pe treabă este faptul că din 2018 încoace au organizat vreo cinci-şase evenimente tip brunch“, spune iniţiatoarea proiectului „Oltenia şi Muntenia Brunch“.
Turism gastronomic la Talpa - Teleorman în „ograda lui Moromete” - eveniment marca Muntenia Brunch Foto Gate to Romania - credit Cris Voinea
Gustul mâncării îi uneşte pe oameni şi în pandemie. „Lumea e în căutarea gustului bucatelor ca la bunica”, spune Gabriela Solomon. Însă oamenii au nevoie de mai mult de atât, au nevoie de poveşti şi de cunoaşterea identităţii, au nevoie să simtă că aparţin unei comunităţi mai bine închegate. „Sunt oameni care au fost la aproape toate evenimentele noastre de anul acesta, dar sunt şi oameni care vin o singură dată sau care vin doar dacă e aproape de zona în care locuiesc ei“, spune tânăra.
La primele evenimente, gazdele brunch-urilor erau găsite în funcţie de satele unde exista dorinţa de a le organiza, însă acum acestea au ajuns să îi caute pe organizatorii. „Căutăm cel mai frumos loc din sat, locuri cu poveste şi producători locali“, aceştia sunt primii paşi în alcătuirea unui eveniment care rămâne multă vreme în amintirea participanţilor.
Gabriela Solomon recunoaşte că întâlnirile din vremea pandemiei sunt diferite, nu doar din prisma numărului de participanţi – mai ales că de la 150-200 de participanţi s-a revenit la restricţia de a avea maximum 50. Acum, toată lumea poartă mască de protecţie, se foloseşte mult dezinfectant, spălatul pe mâini a devenit o rutină.
„Avem curţi largi, în care lumea stă distanţat, în funcţie de familii sau grupurile în care au venit. Se mănâncă sau se bea doar în aceste locuri, unde dăm jos masca, dar suntem la distanţă. Avem formulare pe propria răspundere, termometru, triaj epidemiologic. Şi nu am avut până acum niciun neajuns.“
Secretele de la Voineasa
Printre cele mai recente evenimente a fost şi un festin organizat în staţiunea montană Voineasa, din Vâlcea. Gazdele de acolo au impresionat-o în mod special pe Gabriela. Andreea şi Alexandra Lazăr au preluat pensiunea de la părinţii lor, o afacere începută în 1995, şi au transformat-o, treptat, într-o oază de relaxare în Depresiunea Lotrului.
„Andreea şi Alexandra ştiu atât de multe lucruri despre ingredientele pe care le folosesc – de la ciuperci, la plante aromatice, la unt şi carne de la ferma proprie –, despre pădure şi despre loc, încât nu te poţi opri din ascultat. De la ele am aflat că e foarte important şi vasul în care găteşti. De exemplu, melcişorii cu brânză făcuţi în tuciuleţ, pe foc, sunt altceva decât cei făcuţi într-o oală de inox sau într-un vas de yena. Tocăniţa de ciuperci din tigaia cu trei picioare de la stână nu-i totuna cu cea într-o tigaie modernă“, povesteşte antreprenoarea.
Turism gastronomic la Voineasa - Vâlcea eveniment marca Oltenia Brunch Foto Gate to Romania - credit Denis Fîşcă
Familia Lazăr este de trei generaţii în industria ospitalităţii. A fost moştenire de familie. „Aici oaspeţii au avut ocazia să afle nu doar istoria gazdelor, ci şi mici secrete ale preparatelor pregătite cu ingrediente locale, după reţetele bunicilor: brânză de burduf, pâine cu slănină şi ceapă, zacuscă, pate de casă, dulceaţă de ardei iute, pastramă de vită şi de pui, pastramă de ficat, carne la garniţă, melci cu lapte, jumări, caltaboş, tobă, salată de fasole cu păstrăv, bulz, parasoli pane, dovleac, castane, tocăniţă de vită, ciorbă de fasole teci cu afumătură, pâine de casă, cozonac, dulceţuri, prăjitură cu gem de gutui şi bezea, prăjitură cu mere, pandişpan cu budincă şi fructe de pădure, sirop de trandafir, sirop de roiniţă, sirop de rubarbă, sirop de brad, ceai din plante medicinale. După masa copioasă, participanţii au ascultat poveşti despre istoria zonei şi despre obiectivele turistice de la Horia Brănescu şi reprezentanţii «Descoperă Voineasa» şi au pornit pe drumul strategic către un punct de belvedere. Au aflat despre pădure, despre importanţa ei, foraging şi ciuperci, au vizitat locul unde păşunează vacile familiei Lazăr şi un loc cu vedere spre Masivul Parâng. Evenimentul s-a încheiat cu degustarea de tocăniţă de vită cu mămăligă şi cu poveşti despre comunitatea din Valea Măceşului.“
Când vine vorba despre ce îşi doreşte legat de ospeţele pe care le organizează, Gabriela Solomon face apel la sentimente pure şi simple: „Mai mult ca niciodată, vreau ca aceste brunch-uri să fie pentru oaspeţii noştri o gură de aer proaspăt şi un moment de reconectare cu oameni dragi, cu natura şi cu ţara în care s-au născut“.
Vă mai recomandăm şi:
„Se poate construi şi în România”, spune o tânără după ce a trăit în Olanda şi Brazilia
Mişcare de oriunde. Cum să „alegi când şi unde alergi”, dar şi cum ori pe cine ajuţi FOTO
Se încarcă comentariile...
