Râmnicu Vâlcea: Ultimul vobitor de esperanto vrea să reînvie limba universală

Teodor Florescu şi colecţia de publicaţii în esperanto

Teodor Florescu are două clase de elevi cărora le predă limba creată în laborator. Vârstnicul de 81 de ani îşi prezintă astăzi o colecţie de cărţi şi reviste scrise în limba esperanto, unică în Vâlcea.

Profesorul de esperanto este ultimul dintre vâlcenii care vorbesc această limbă inventată în urmă cu 120 de ani pentru a facilita comunicarea mai uşoară între oamenii de naţionalităţi diferite. Teodor Florescu, la cei 81 de ani ai săi, încă mai încearcă să arate celorlalţi că limba esperanto este una pe care o poate învăţa foarte uşor oricine. Omul a venit azi la Biblioteca Judeţeanp Antim Ivireanu alături de colecţia sa impresionantă de cărţi şi reviste scrise în limba esperanto. „Vreau ca prin această expoziţie să atrag cât mai mulţi oameni în a învăţa tainele acestei limbi foarte simple şi frumoase", spune Teodor Florescu. El are publicaţii de esperanto, manuale şi romane din literatura universală traduse în limba universală. „Sper să vină cât mai mulţi tineri pentru că ei sunt cei care reuşesc să înveţe foarte uşor această limbă", povesteşte profesorul Florescu. Cele mai vechi publicaţii de esperanto sunt din anii 80, iar Florescu spune despre ele că sunt foarte rare şi preţioase. Venerabilul profesor spune că anul trecut a fost acceptat ca membru în Asociaţia Universală de Esperanto, iar acest lucru îi oferă un statut special printre vorbitorii acestei limbi în România dar şi în Europa.

A învăţat esperanto la 35 de ani

La Scoala numărul 4 din Râmnicu Vâlcea profesorul Florescu are o clasă de elevi cu care face câte o oră de limbă esperanto pe zi. La fel şi la Şcoala Generală din Ocnele Mari unde Florescu le predă celor mici noţiuni de limba esperanto. „Din cei 40 de elevi ai mei probabil că doar 10 vor învăţa limba cât de cât bine, dar şi aşa tot este un lucru bun. Sunt unul din ultimii vorbitori de esperanto din Vâlcea, iar în România sunt foarte puţini oameni care mai vorbesc această limbă. Ar fi păcat să se piardă şi nimeni să nu o mai vorbească", spune Florescu. El povesteşte că s-a îndrăgostit de Esperando la vârsta de 35 de ani şi de atunci şi-a dedicat viaţa învăţării acestei limbi dar şi învăţării altora. Esperanto este considerată a fi cea mai de succes limbă artificială, numărul celor care o vorbesc ajungând la aproximativ 1,5 milioane de persoane. În România numărul celor care vorbesc şi esperanto este de ordinul sutelor. A fost creată în anul 1887 de Ludovic Samenhof.

„O limbă pe care o poţi folosi şi în România şi în Japonia"

De profesie inginer, Teodor Florescu povesteşte că s-a apucat târziu de facultate. „La 35 de ani am intrat la facultate şi tot atunci am avut primul contact cu limba esperanto. A fost dragoste la prima vedere. Pot să spun că în mare parte limba aceasta am învăţat-o singur, am fost un soi de autodidact", mărturiseşte Florescu. El mai spune că în anii 70 - 80 în Vâlcea dar şi în România erau mai mulţi vorbitori de esperanto şi se înfiinţaseră cluburi în aproape toate marile oraşe. „Cu timpul numărul entuziaştilor a scăzut, deoarece tinerii au preferat să înveţe limba engleză şi mai nou să îşi petreacă tot timpul în faţa calculatorului",spune vârstnicul dezamăgit. El mai afirmă că esperanto a fost gândită ca o a doua limbă pe lângă cea maternă pe care o poţi folosi şi când esti în România şi când ajungi în Japonia. „Esperanto se traduce prin „cel ce speră". Eu încă nu mi-am pierdut speranţa că cel puţin unul sau doi din elevii mei să poată transmite mai departe dragostea mea pentru această limbă", explică profesorul Florescu.