Râmnicu Vâlcea: REPORTAJ: Istorie cu chirie în Cula Greceanu (Foto)

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În localitatea vâlceană Măldăreşti, situată la câţiva kilometri de Horezu, oraşul olarilor, pot fi admirate două bijuterii arhitecturale construite pe aceste meleaguri în urmă cu câteva secole.

Povestea Culelor începe în secolul al XVI-lea, când Nan Paharnicul cons¬tru¬ieşte un turn de apărare, iar nepotul sau, Tu¬dor Maldăr, adaugă spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, restul construcţiei.


Poveşti de dragoste cu boieri şi domniţe din alte vremuri


Culele sunt mărturii ale simţului artistic şi îndemânării meşterilor care au preluat elemente din arhitectura caselor boiereşti fortificate. Numele lor provine de la turcescul "kule", care înseamnă "turn". Aceste clădiri sunt răspândite în tot spaţiul balcanic şi se pare că au fost construite în România începând cu anul 1650, când boierii încercau să-şi apere bunurile de turci.

Moşia Măldăreştilor, renumiţi pentru bogăţiile lor, se întindea, în 1590, de la munţi până la Dunare. Construită din piatră solidă, văruită într-un alb strălucitor, cula Greceanu se înscrie în tiparul locuinţelor fortificate ale secolului al XVI-lea. În 1516, Nan Paharnicul construieşte un turn de apărare pentru a apăra locurile acelea de cetele de haiduci. Câţiva ani mai tarziu, nepotul său, Tudor Maldăr, ridică în jurul turnului o casă fortificată. Legenda spune că Tudor, un boier în oastea lui Mihai Viteazul, s-a luptat vitejeşte cu tătarii cotropitori, dar victoria nu i-a revenit lui. Sfârşitul bătăliei s-ar fi putut solda cu moartea sa, dacă nu intervenea fiica hanului tătar, conducătorul cotropitorilor. Legenda spune că fata s-a îndrăgostit de Tudor şi, pentru că i-a cruţat viaţa, tânărul i-a oferit casa fortificată abia construită. Câţiva ani mai târziu, cula a fost cumpărată de boiernaşul Radu Greceanu. După aproape 500 de ani, casa este neschimbată pe dinafară. Doar obiectele decorative din interior par din alte timpuri.

image


Cula Duca a fost donată statului român


Culele de la Măldăreşti au intrat în patrimoniul statului, separat. „Astfel, în anul 1964 în două încăperi din Cula Greceanu s-a înfiinţat un punct raional muzeistic", afirmă Claudiu Tulugea directorul Muzeului „Aurelian Sacerdoţeanu" din Râmnicu Vâlcea. În anul 1972, Cula Duca este transformată în muzeu, iar din 1974 acelaşi lucru se întâmplă şi cu Casa Duca şi terenurile aferente. Atât Cula, cât şi terenurile şi casa, au fost în posesia lui I. Gh. Duca, fostul premier al României în perioada interbelică. I. Gh. Duca a fost asasinat în anul 1933 în gara de la Sinaia. „Prin testament, I. Gh. Duca lasă aceste proprietăţi, Nadiei Duca, cea de-a doua soţie, cu care nu a avut copii, drept de uzufruct pe timpul vieţii. Singurului său fiu, Georges Duca, îi lasă însă drept de proprietate asupra Culei, casei şi terenurilor, după moartea Nadiei", completează Claudiu Tulugea. Nadia Duca a mai fost căsătorită înainte de se mărita cu I. Gh. Duca, cu Ion Roşca un important om de afaceri care avea în Bucureşti mai multe Fabrici de cărămidă. Din această căsătorie Nadia a avut un fiu, Radu Roşca, profesor universitar de matematică la Sorbona. „Radu s-a căsătorit cu Dina Roşca, iar aceasta, prin anii 2008-2009 a încercat să revendice proprietăţile de la Mădăreşti. Adevăratul proprietar, însă Georges Duca face însă o donaţie statului român în anul 1974, astfel că toate proprietăţile de la Măldăreşti deţinute de fostul premier revin statului român cu titlu de proprietate", povesteşte Claudiu Tulugea, directorul Muzeului Judeţean Vâlcea.


Cula Greceanu, retrocedată urmaşei Grecenilor


Culele de la Măldăreşti sunt monumente istorice de categoria A. Complexul Muzeal Măldăreşti a fost organizat într-un cadru natural pitoresc şi reuneşte Culele Greceanu, Duca, precum şi Casa Memorială I. G. Duca, toate fiind monumente deosebite ale arhitecturii româneşti, în care se împletesc armonios elemente ţărăneşti din zonă cu elemente ale unor construcţii cu caracter de fortificaţii. „În anul 1978, înainte de a muri, Olga Greceanu, proprietara Culei Greceanu a înfiat-o pe fata familiei Anghel, doctoriţa Mileta Anghel Greceanu. Aceasta, după anul 1990, a intrat în posesia tuturor bunuirlor deţinute de Olga Greceanu. După un întreg şir de procese cu statul român, fata adoptivă a Olgăi Greceanu a intrat în posesia Culei Greceanu, a anexei şi terenurilor de la Măldăreşti. Procesul s-a finalizat în anul 2007", afirmă Claudiu Tulugea. În prezent, pentru a menţine în circuitul muzeal şi turistic acest aşezământ, Consiliul Judeţean Vâlcea plăteşte lunar 5.000 lei, doar pentru chirie. La această sumă, se adaugă cheltuielile cu utilităţile şi de întreţinere. „La ora actuală, se plăteşte chirie proprietarului. Consiliul Judeţean Vâlcea are drept de preemţiune pentru cumpărarea imobilului", completează Claudiu Tulugea. În prezent, se caută soluţii pentru achiziţionarea Culei Greceanu şi pentru păstrarea acesteia ca destinaţie turistică.


Prinţul Charles, impresionat de minunile de la Măldăreşti

Sub bolţi, Olga Greceanu, urmaşa stăpânilor culei, a pictat în 1936 fresce ale familiei Măldărescu ce înfăţişează întreaga istorie a familiei. Ultima urmaşă Maldăr, jupâniţa Eva, a fost umilită şi jefuită de tâlhari.

image

Fiicei sale, Maria, i-a revenit drept zestre la căsătoria ei cu Gheorghe Greceanu, moşia Măldăreşti, munţii şi cula. De atunci, moştenitorii culei vor fi Greceni. Cula Greceanu a fost refacută pe vremea lui Constantin Brâncoveanu. Venit în vizită la Horezu, prinţul Charles, a fost atras de minunăţia culelor de la Maldaresti. Prinţul a cumpărat o serie de proprietăţi în zonă, intenţionând, să dezvolte aici o serie de activităţi. Oamenii din zonă povestesc şi despre faptul că nu ar fi exclusă varianta ca unul dintre potenţialii cumpărători ai Culei Greceanu să fie chiar prinţul. În Măldăreşti se vorbeşte că minunata clădire ar fi râvnită de mulţi oameni cu bani, nu doar romani.

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite