Râmnicu Vâlcea: Ostroveni, cuibuşorul de nebunii al hackerilor

Despre cartierul Ostroveni din Râmnicu Vâlcea se spune că ar fi, pe lângă cel mai mare din oraş, şi cea mai vestită zonă în care „hackerii" îşi fac de cap. Maşini cu sute de cai putere dau târcoale seară de seară, pe străzile din cartier. Mulţi dintre bolizii de zeci de mii de euro sunt  cumpăraţi din bani obţinuţi din naivitatea străinilor.

În Ostroveni stau cei mai mulţi râmniceni, aproape 20% din populaţia oraşului având domiciliul în acest cartier. Tot aici stau şi cei mai mulţi „hackeri". La ultima razie, de acum o săptămână, luptătorii mascaţi ai jandarmeriei, o prezenţă deja obişnuită în cartier, au ridicat zeci de persoane, dintre care trei se află şi acum în arest. Motivul îl ştie tot râmnicenul: sunt hackeri. Nu hackeri din aceia care se ocupă cu spartul site-urilor celebre, cum se văd prin filme, ci hackeri care se îmbogăţesc în scurt timp de pe seama naivităţii străinilor. La blocul C15 de pe Mihai Eminescu, unul din imobilele din care luptătorii DIICOT au ridicat un tânăr, aflat şi acum în arest, locatarii se tem să stea de vorbă cu presa. Cei din blocul vecin însă nu au nicio problemă în a ne povesti cu lux de amănunte. „Acum o săptămână vuia parcarea de maşini ale jandarmeriei. Mi-am dat seama că mai ridică încă un hacker. La noi, doar pentru asta mai vine din când în când poliţia", explică Mariana Crăciun. Ea mai afirmă că ştie despre mai tinerii ei vecini şi despre afacerile lor. „Tot cartierul ştie. Asta e un fel de meserie, să înşeli oamenii care poate ar avea nevoie de acei bani. Ei sunt copii deştepţi dar strică foarte mult educaţia pe care părinţii nu le-o dau. Dacă şi-ar folosi inteligenţa pentru a muncii cinstit poate nu ar câştiga atâţia bani, dar cel puţin ar dormi linistiţi noaptea", spune doamna Crăciun. Ea povesteşte că are un baiat de acceaşi vârstă cu cel arestat din blocul vecin şi că a preferat să plece în Italia la muncă decât să înşele pe calculator. „Fiul meu a terminat la Bucureşti , Administraţia Publică. A preferat să plece în Italia şi să muncească acolo pentru că aici nu se putea angaja nicăieri. Vedeţi, dacă făcea ca prietenii lui din copilărie, poate nu trebuia să se spetească prin alte ţări, dar nici bine nu îi era", mai spune femeia. Tatiana Drăguţ locuieşte în Ostroveni de când se ştie, iar în ultimii ani a fost martora câtorva „desanturi" ale mascaţilor prin blocurile vecine. „Asta se întâmplă din cauza sărăciei şi a părinţilor care le acceptă aproape totul copiilor. Când la mine a venit fiica mea de la grădiniţă cu o batistă care nu era a ei, am certat-o. Problema e, deci, la părinţi", spune femeia.

Mirajul banului bate job-ul cu carte de muncă

Banii făcuţi uşor şi repede sunt un stimulent potrivit pentru tinerii care se apucă de „afaceri" . Frauda prin internet, aşa cum au dovedit-o procurorii de la DIICOT nu este nici simplă, dar nici foarte greu de pus în practică. Tinerii vâlceni, afiliaţi unei reţele mai mari clonau site-uri, făceau aşa-zisul phishing şi înşelau străinii naivi vânzându-le obiecte imaginare. Telefoane mobile, laptop-uri, maşini chiar şi iahturi, toate intrau în „catalogul" de vânzări fictive ale tinerilor. Intraţi pe fir, procurorii DIICOT au ridicat zeci de persoane, judecătorii menţinând în arest un număr de 34 de tineri din mai multe judeţe. Majoritatea sunt din Vâlcea. La polul opus, stau tinerii care au terminat facultatea şi sunt obligaţi să lucreze pe salarii mici şi pe posturi sub calificarea lor. Georgiana Udrea (23 ani) a terminat Facultatea de Management la Râmnicu Vâlcea în 2008 şi de atunci lucrează ca secretară în cadrul unei firme pe salariul minim. „Sistemul este de vină pentru faptul că noi nu ne putem găsi de lucru, dar şi pentru că tinerii se apucă de ilegalităţi. E păcat pentru că îşi distrug viitorul, dar poate se gândesc că nu există nici un viitor în ţară. Când termini facultatea pur şi simplu ţi se dă un şut in spate şi nu ştii pe unde să o apuci. Ei au găsit soluţia asta, care dă rezultat, adică aduce bani. Restul o să muncim la fel de mult şi pe nimic", spune tânăra. În situaţia ei se găsesc sutele de abolvenţi de învâţământ universitar care sunt obligaţi să aleagă între un job prost plătit şi „afacerea" din care se iese doar în cătuşe.