Râmnicu Vâlcea: Dosarul hackerilor din „Valea Regilor” are peste 200 de volume

48 de indivizi, aflaţi acum la Penitenciarul Colibaşi, au prejudiciat 420 de persoane cu 2 milioane USD.

Cel mai voluminos dosar instrumentat de procurorii Direcţiei de Investigaţii a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) - Biroul Teritorial Vâlcea prin care au fost trimise în judecată 51 de persoane (48 în stare de arest), pentru comiterea de fraude informatice, a ajuns azi la Tribunalul din Râmnicu Vâlcea. Procurorul şef al DIICOT Vâlcea, Valentin Preoteasa, a spus: „A fost cel mai mare volum de muncă pe care l-am depus vreodată într-un dosar. Acesta cuprinde 203 volume, iar rechizitoriului pentru fiecare arestat are 340 de pagini". La Penitenciarul Colibaşi sunt acum 47 de hackeri, unul dintre ei, Nicolae Popescu, fiind dat în urmărire internaţională pentru că a fugit după expirarea mandatului de reţinere.

Valentin Preoteasa, procuror sef DIICOT-Biroul teritorial Vâlcea


Prejudiciu de 2 milioane USD


Din rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT reiese că trei grupuri infracţionale care aveau legături între ele, au vândut autoturisme de lux şi ambarcaţiuni uşoare sau alte bunuri, pe care în realitate nu le deţineau, creând pagini web ori conturi de poştă electronică similare unor companii specializate. Procurorul şef DIICOT Vâlcea, Valentin Preoteasa a spus: „În acest fel au fost prejudiciate 420 de persoane cu aproximativ 2 milioane USD. În acest dosar au lucrat EUROJUST, IGPR, Istitutul pentru Tehnologii Avansate, Jandarmii, Europolul, Departamentul de Justiţie al SUA, FBI, Secret Service, ofiţeri de legătură de la Ambasada Cehiei şi autorităţi judiciare cehe, ş.a.". Scms . Emiliam Muşulete, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Vâlcea, a spus: „Pentru săvârşirea unor astfel de infracţiuni, cei cercetaţi în acţiunea care a avut numele de cod «Valea Regilor» riscă 20 de ani închisoare, în funcţie de gravitatea infracţiunilor putând primi chiar un spor de pedeapsă".


Modul de operare al hackerilor


Autorii accesau site-uri specializate în tranzacţii on-line, oferind spre vânzare sau închiriere bunuri pe care în realitate nu le deţineau. Accesul la aceste site-uri se făcea prin crearea de conturi de utilizator folosind datele de înregistrare ale altor persoane ori date ale cardurilor bancare aparţinând acestora („cărţi" sau „cc"-uri, în limbajul grupărilor). Pentru ca imaginea să fie cât mai apropiată de modul real al efectuării operaţiunilor de vânzare-cumpărare sau închiriere on-line, simultan erau create pagini web, domenii ori conturi de poştă electronică similare unora existente în cadrul serviciilor specializate. Adresele IP erau ascunse pentru a împiedica localizarea conexiunii la internet şi a persoanei care corespondează, fiind astfel obţinute liste de socks-uri (protocoale internet ce facilitează traficul pachetelor de date prin servere proxy, asigurând anonimatul). Victimele, cetăţeni străini, erau duse în eroare să tranfere diferite sume de bani cu titlu de preţ al bunului oferit spre vânzare, garanţie până la inspectarea bunului, taxe de livrare sau asigurare, cuatum al chiriei. Unii dintre participanţi, „săgeţi" sau „cai", îşi desfăşurau activitatea în străinătate, unde încasau sumele de bani transferate de către victime. Astfel se constituiau „celule" specializate în ridicarea banilor, care foloseau acte de identitate false.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările