Povestea „Meşterului sticlar”, specialistul în chimie care a renunţat la catedră pentru a crea bijuterii din sticlă

„Meşterul Sticlar” şi-a făcut debutul pe piaţa locală în urmă cu foarte puţin timp, dar se bucură deja de aprecierea iubitorilor de frumos din Râmnicu Vâlcea şi Băile Govora, cât şi de cea a internauţilor din toate colţurile ţării.  Puţini ştiu însă  cine sunt artizanii care încearcă să dezvolte  brandul „Meşterul Sticlar”.

Creaţiile Meşterului Sticlar au fost expuse prima oară  într-un spaţiu cochet din incinta unui hotel de cinci stele din Băile Govora. Curioşii nu doar că au putut să admire şi să cumpere obiectele handmade realizate de meşter, dar au avut ocazia să-l vadă  în plin proces de creaţie, în micul atelier din staţiunea vâlceană. Ulterior, a apărut şi un al doilea butic, dar în Râmnicu Vâlcea, lângă Teatrul “Anton Pann”, unde pot fi admirate obiecte pictate manual, inclusiv ceramică,  lucrări realizate cu multă migală de meşteri renumiţi din întreaga ţară. 

Proprietarii, Adriana şi Alin Sanda, pot spune că au luat viaţa de la zero în momentul în care au decis să-şi investească toate economiile în amenajarea spaţiilor şi achiziţionarea materialelor necesare realizării bijuteriilor şi a decoraţiunilor din sticlă şi lemn. În plus, cei doi vâlceni au pus toate diplomele obţinute de-a lungul anilor într-un  sertar şi au renunţat la un serviciu bine plătit doar pentru a meşteri în voie şi pentru a-şi îndeplini astfel un vis mai vechi. 

  Sticlarul familiei este Adriana, fostă profesoară de chimie şi fizică, care a lucrat o bună perioadă de timp şi în cercetare, în timp ce Alin Sanda, specialist în managementul deşeurilor, însufleţeşte orice bucată de lemn. 

FOTO Adriana Sanda

“Deschiderea unui magazin în care să expun propriile creaţii este o dorinţă veche, iar promovarea altor artizani este firească întelegând valoarea unui act de creaţie. Atâta timp cât ceea ce oferim spre vânzare, în magazinul nostru, reprezintă o parte a personalităţilor noastre şi a celorlalţi meşteri, magazinul nu are doar o valenţă comercială. Dacă va exista şi anul viitor, atunci înseamnă că am repurtat o victorie şi suntem pe cale să aflăm dacă se poate sau nu trăi din artizanat. În privinţa diplomelor, fiecare a avut timpul ei de glorie”, spune Adriana Sanda.

Pentru deschiderea şi amenajarea buticului  din centrul Râmnicului, cei doi vâlceni au cheltuit aproximativ 20 000 de lei, iar despre un profit nu ştiu dacă vor putea vorbi până anul viitor, sau măcar dacă vor reuşi să supravieţuiască pe piaţa din România până în 2017. Aceştia speră şi visează că într-un viitor apropiat vor face din “Meşterul Sticlar” un adevărat brand local. 

   FOTO Mesterul Sticlar

Bijuteriile din sticlă sau nevoia de “altceva”

“Meşterul sticlar” a apărut de fapt din nevoia Adrianei de a ieşi din cotidianul apăsător sau din dorinţa de a face “altceva”, cum singură spune. Începutul a fost puţin mai dificil, mai ales că unele dintre materialele necesare au fost destul de greu de procurat, dar fiecare zbatere a meritat efortul. 

“Referitor la meşteşugul topirii sticlei, aşa la dimensiuni mici, pot spune că a venit ca urmare a căutarii de "altceva". Pentru mine "handmade" este o stare în care se naşte o idee şi mâinile caută să dea finalitate acesteia. A fost mai greu să găsim în România materialele necesare, dar până la urmă căutarile au avut succes. Cand am avut tot ceea ce mi-a trebuit şi am topit prima piesă, nu ştiam la ce să mă aştept, dar rezultatul a fost şi este de fiecare dată spectaculos”, sustine Adriana Sanda. 

Foto Mesterul Sticlar

Cum prinde formă sticla

La prima vedere, procedeul prin care sticla capătă forma mărgelelor strălucitoare, colorate în fel şi chip, este destul de simplu, mai ales dacă ai acasă un cuptor ceramic de mici dimensiuni şi unul cu microunde. Cu toate acestea, fiecare piesă necesită o muncă migăloasă, iar pentru realizarea unui pandantiv, de exemplu, care nu are o dimensiune mai mare de cinci centimetri, timpul  total de lucru ajunge şi la o oră, căci fiecare piesă este unicat, spune artizanul. În plus, cu cât bijuteria este mai complicată, cu atât mai mare este riscul ca sticla să se spargă în cuptor. 

   FOTO Mesterul Sticlar

“Sunt mai multe aspecte care nu pot fi controlate, căci sticla se topeşte aşa cum vrea ea, în funcţie de dimensiuni, grosimi, de timpul în care este ţinută în cuptor, de modul în care înmagazinează căldura dar rateurile, din punct de vedere artistic, nu au loc. Modelele florale se obţin prin topirea bucăţelelor de sticla Millefiori pe care le-am achiziţionat împreună cu sticla fuzionabilă şi cu cea dicroica. Pot exista rateuri tehnice la o a doua topire a sticlei, în vederea aplicării foitelor de aur, atunci când două sau mai multe tipuri de sticlă deja fuzionate în masa piesei nu se mai dilată în acelaşi ritm. În acest caz există riscul spargerii în cuptor”, explică Adriana Sandu.

FOTO Mesterul Sticlar

Obiectele handmade pot fi admirate nu doar în magazinele familiei Sanda, ci şi pe o reţea de socializare. Curioşii pot afla astfel lucruri interesante despre modul cum a fost realizată fiecare piesă, dar şi informaţii despre meşterii populari ale căror creaţii au ales să le promoveze. 

FOTO Mesterul Sticlar