Peisajul apocaliptic din Munţii Lotrului. Este nevoie de 600.000 de puieţi pentru înlocuirea pădurilor rase FOTO VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Cicatricile lăsate de tăierile ilegale în pădurile României nu se vor vindeca prea uşor”, spunea ultramaratonistul Andrei Roşu cu ocazia unei curse printre cioatele rămase din sute de hectare de păduri montane.

Este vorba despre o acţiune a celor de la World Wild Fund (WWF) România care, prin organizarea O cursă începută şi dusă la bun sfârşit de un singur om, emblematic de altfel - recordmanul Andrei Roşu care a alergat mai bine de 100 de kilometri, la începutul lunii octombrie, timp de trei zile, prin Munţii Carpaţi.

GALERIE FOTO CU 129 DE HECTARE DE PĂDURI RASE DIN MUNŢII LOTRULUI - VÂLCEA

Scopul lui Andrei a fost să arate oamenilor realităţi de pe teren, să expună pericolele care ar putea duce în continuare la dispariţia pădurilor şi să prezinte soluţii prin care să se evite în viitor astfel de dezastre. A încercat nu doar să vorbească despre un subiect extrem de sensibil în România şi să arate cum au fost rase de pe suprafaţa pământului sute de hectare de pădure, dar şi să demonstreze cum încet, dar sigur, societatea civilă poate schimba ceva. 

Astfel s-a întâmplat în Munţii Lotrului, în judeţul Vâlcea, unde din 129 de hectare de pădure nu au mai rămas decât cioate, un munte gol. Un ocol silvic privat, însă, s-a înhămat la o muncă titanică - reîmpădurirea întregii zone cu nu mai puţin de 600.000 de puieţi. 

În cei zece ani de la „masacrul pădurilor”, nici un hoţ nu a fost tras la răspundere, parţial şi din cauza „legislaţiei birocratice şi stufoase”, aşa cum remarcau cei de la WWF şi cum a subliniat, în jurnalele video ale maratonului, Andrei Roşu.  

Chiar şi iniţiatorii campaniei de reîmpădurire, derulată în ultimii patru ani, au recunoscut îngrijoraţi că noua pădure care se va crea abia peste două decenii riscă să aibă acelaşi sfârşit ca predecesoarea sa. Asta dacă nu se schimbă nimic în România, între timp! Altfel, tăierile vor continua, pădurile vor dispărea, pădurarii vor fi în continuare împuşcaţi şi chiar omorâţi de către tăietorii de lemne! 

„Aici, parcă ar fi căzut un asteroid sau o bombă”

Când a descoperit Munţii Lotrului goliţi de păduri, după o cursă infernală pornită de la Râul Vadului, pe o diferenţă de nivel de mai bine de 1.000 de metri, şocat, ultramaratonistul Andrei Roşu a exclamat: Am urcat pe un drum forestier de munte, extrem de dificil, plin de gropi şi noroi, iar când am ieşit din pădure a fost oribil! De multe ori auzim de tăieri ilegale, dar nu le vedem pentru că nu se taie lângă şosele, lângă drumuri, în zone nefrecventate de turişti. A fost foarte greu să ajung aici şi e oribil şi jale! Au rămas doar cioate, nici un picior de arbore! 129 de hectare de pădure tăiate, un peisaj dezolant! Prietenii de la WWF mi-au spus că acesta e rezultatul tăierilor ilegale din zonă, de acum 10 ani”. O perioadă în care în ciuda dosarele penale deschise niciun vinovat tras la răspundere.

În ciuda semnalelor de alarmă trase de-a lungul anilor, a anchetelor şi a dosarelor penale deschise, a unor evidenţe cunoscute de către toată lumea, cei care se fac vinovaţi de prăpădul din pădurile României sunt bine mersi: „Te încearcă un sentiment de revoltă să vezi că s-a întâmplat aşa ceva şi, mai mult, că n-a fost nimeni pedepsit! Iar ce este aici (în Munţii Lotrului - n.r.) e infim, sunt sute şi mii de astfel de cazuri. În ultimii zece ani nu a fost nimeni condamnat pentru tăiere ilegală. Suntem precum lăcustele, distrugem totul în jur, inclusiv sursa de oxigen. Arbori de zeci şi sute de ani au dispărut peste noapte. Aici, parcă ar fi căzut un asteroid sau o bombă! Mă simt ca în filmele post-apocaliptice sau în clipurile lui Michael Jackson despre impactul oamenilor asupra mediului. Drumul oaselor! ”, astfel a catalogat ultramaratonistul ceea ce a văzut în Munţii Lotrului. 

129 de hectare rase sub ochii închişi ai autorităţilor

Iar ca oamenii să-şi dea seama cât reprezintă această uriaşă suprafaţă, Andrei Roşu a făcut o analogie legată de sport: „129 de hectare sunt echivalentul a 200 terenuri de fotbal, de arene naţionale, cam cât Parcul Herăstrău. Imaginaţi-vă cel mai frumos maraton montan la care aţi fost până acum, iar aici lista este vastă, şi gândiţi-vă că peste ani şi ani, când mergeţi la maratonul preferat, în locul pădurilor ar fi la fel ca aici. Şi ar fi şi într-o zi de vară, cea mai călduroasă... Ce sentiment ciudat, după ce am stat aproape două ore printre cioate, printre păduri rase, în momentul în care am ajuns printre copaci mi s-a părut o ciudăţenie! Uau, arbori! E trist să vezi munţi întregi în care pădurile au dispărut pur şi simplu!”, a explicat maratonistul.

Totul s-a evaporat sub privirile autorităţilor: „Nu pot să înţeleg cum autorităţile nu pot afla când se taie sute de hectare. Pentru că nu s-a tăiat un arbore astăzi şi unul mâine. Este vorba despre zile şi săptămâni în care sute de camioane au plecat de aici încărcate cu arbori (aproximativ 1000 de camioane, potrivit unor estimări ale specialiştilor - n.r.). Problema majoră este despre cum se măsoară şi se vinde lemnul. E ca şi cum te-ai duce la supermarket să-ţi cumperi un kilogram de mere, pere şi altele şi pleci cu sacii, deşi tu ai acte doar pe un kilogram de.... Dacă nu te prinde bine, dacă te prinde iei doar o amendă de 20% din valoarea mărfii. Oricum doar 1% dintre camioane sunt cu adevărat verificate. Deci în 99% din cazuri există şanse să scapi”, a mai spus maratonistul, referindu-se la faptul că în acest moment doar unul dintre 100 de camioane este verificat, iar pedepsele sunt mult prea permisive.

   

Reîmpăduririle din Munţii Lotrului - Vâlcea Foto Arhivă Andrei Roşu

Sute de oameni au muncit pe munte de-a lungul a patru ani

Dar există speranţă, după cum a demonstrat-o chiar Ocolul Silvic Privat Clăbucet, din Vâlcea. În urmă cu patru ani acesta a demarat o acţiune de reîmpădurire, cu peste jumătate de milion de puieţi, a celor 129 de hectare de teren: „Acum câţiva ani s-a început plantarea a 600.000 de puieţi. La un moment dat, va apărea o pădure pe care va trebui să o protejăm, dar pentru a face acest lucru este nevoie să schimbăm legislaţia. Pentru că pericolul nu a trecut odată cu această acţiune. Vă încurajez să semnaţi petiţia, pentru a ne proteja pădurile în viitor!”, a îndemnat sportivul.

Zona este acum salvată, după preluarea ocolului silvic care a început să o reîmpădurească, din fonduri proprii. 

Legat de această acţiune, actualul şef al Ocolului Silvic Privat Clăbucet, Marius Dumitru a mărturisit că a găsit întreaga suprafaţă rasă, iar cea a urmat a fost o „muncă de Sisif” cu zeci, sute de oameni în total, care săptămâni în şir au stat pe munte: „Am împădurit-o în cei patru ani, din 2016 încoace, cu diverse specii. Lucrul la plantaţie este extraordinar de greu Am plantat 600.000 de puieţi. Numai anul acesta am avut 30 de oameni care au stat săptămâni în şir pe munte, perioadă în care au făcut şi lucrări de completare şi de descopleşiri. Acum suprafaţa este integral împădurită (cu puieţi - n.r.). Urmează ca pentru 2021 să face lucrări de completare dacă va fi nevoie şi descopleşiri ca să refacem pădurea de aici. Este un efort mare şi financiar, extraordinar de mare pentru obşte, Am avut noroc cu compensaţiile pe 2019, ne-au ajutat foarte mult. Sperăm să le încasăm şi pe cele din acest an. Şi din partea oamenilor a fost in efort extraordinar să stea aici săptămâni în şir, să le cari mâncare în fiecare zi, să fii alături de ei, să le arăţi ce să facă, să stea pădurarii cu ei, este greu. Dar am reuşit. Sper să putem să facem pădure”, şi-a exprimat dorinţa şeful ocolului silvic. 

„Călătoria transformaţională” şi „cicatricile” greu vindecabile 

„M-am alăturat invitaţiei celor de la WWF de a participa la „Maratonul Nepădurilor”. De ce se numeşte aşa pentru că tăierile de păduri sunt o problemă mare în România”, a mai spus Andrei Roşu despre acţiunea la care a luat parte, explicând că pentru ca lucrurile să se schimbe este nevoie de „o amprentă digitală” care cu ajutorul unui soft să arate exact „în momentul în care ai încărcat, cum sunt aranjaţi buştenii în camion şi automat să facă o evaluare a cantităţii”; astfel ca atunci când eşti oprit să „se vedă clar dacă ai schimbat cantitatea”. Nu de alta, dar, aşa cum a aflat de la pădurari: „Acum se fură prin supraîncărcarea camioanelor”.

De aceea, WWF România şi-a arătat dorinţa de a implementa un sistem coerent de pază a pădurilor, ca istoria să nu se mai repete, iar dacă se mai întâmplă ilegalităţi, vinovaţii să fie traşi la răspundere cu adevărat, nu doar la nivel declarativ. Printre altele, în acest sens, a iniţiat un proiect de identificare a celor mai bune practici de gospodărire a pădurilor, astfel încât acestea să fie capabile să reziste tuturor provocărilor, inclusiv a celor climatice. 

„Lucrurile pe care le-am văzut vor rămâne cu mine pentru totdeauna. Cicatricile lăsate de tăierile ilegale în pădurile României nu se vor vindeca prea uşor, dar cred că, împreună, putem schimba sistemul care le-a făcut posibile. Astfel de alergări sunt călătorii transformaţionale de care avem nevoie pentru că ne ajută să ne punem întrebări: ce vrem de la noi, de la viaţă, de la natură.”

Vă mai recomandăm şi: 

VIDEO Dezastrul din Munţii Lotrului şi Şureanu, văzut de Andrei Roşu, care a alergat la maratonul pentru salvarea pădurilor: „Este apocaliptic“

Un vâlcean s-a sinucis la vestea că soţia i-a murit de COVID-19: „Nu pot trăi fără ea“. Au fost înmormântaţi în aceeaşi zi

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite