Păstrăvăria de la Brădişor, între desfiinţare şi privatizare

Păstrăvăria de la Brădişor, între desfiinţare şi privatizare

Pastravaria a avut pierderi de un milion de lei dupa inundatiile din 2014. Foto arhiva Adevarul

Paradox. Cea mai productivă păstrăvărie din ţară, amenajată pe lacul de la Brădişor, riscă să fie desfiinţată pentru că a rămas fără sursă de apă, iar pontoanele sunt prea vechi pentru a mai putea fi folosite. În lipsa unor investiţii serioase, reprezentanţii Direcţiei Silvice Vâlcea iau în calcul vânzarea complexului salmonicol, singurul din ţară unde mai creşte în captivitate lostriţa.

Ştiri pe aceeaşi temă

Complexul Salmonicol de la Brădişor a fost înfiinţat în 1987 şi este gestionat în prezent de către Direcţia Silvică Vâlcea. Păstrăvăria este cunoscută drept una dintre cele mai productive din ţară şi singura în care mai cresc în captivitate lostriţele. Până anul trecut, complexul a adus venituri substanţiale la bugetul Ministerului Pădurilor şi Apelor, de la Brădişor plecând spre magazinele din întreaga ţară peste 100 de tone de păstrăv. Problemele au apărut în urma inundaţiilor din iulie 2014, când păstrăvăria a fost distrusă în proporţie de 90 % de viitură şi a rămas fără sursă de apă la sol. A trecut un an de la inundaţii, iar societatea Hidroelectrica, proprietara conductei prin care se face alimentarea cu apă din zona Păscoaia, nu dă semne că ar intenţiona să remedieze avariile.    
Pe lângă problemele legate de sursa de apă, păstrăvăria continuă să fie un subiect de dispută între două instituţii ale statului: Direcţia Silvică şi Garda de Mediu. Complexul salmonicol din nordul judeţului Vâlcea nu are autorizaţie de mediu întrucât a fost amenajat cu aproape un deceniu înainte ca lacul Brădişor să devină principala sursă de apă pentru populaţia judeţului, iar obţinerea documentaţiei în condiţiile actuale este imposibilă. Zona este atent monitorizată de inspectorii Gărzii de Mediu, care obişuiesc chiar să meargă în control inopinat la păstrăvărie. 

Privatizarea sau închiderea, singurele soluţii

Pe lângă toate aceste probleme, păstrăvăria nu a mai primit autorizaţie nici din partea Institutului Naval Român, întrucât pontoanele sunt mult prea vechi şi ar trebui casate. Înlocuirea platformelor de pe lacul Brădişor cu unele ecologige presupune un efort financiar de circa un milion de lei. Deocamdată, Direcţia Silvică Vâlcea nu are fondurile necesare achiziţionării de noi pontoane, dar ar putea face rost de o parte din bani în urma vânzării la licitaţie a celor vechi. După o astfel de investiţie, amenajarea piscicolă ar deveni mai uşor vandabilă, căci reprezentanţii instituţiei care administrează obiectivul admit că se are în vedere inclusiv privatizarea păstrăvăriei. 

„Pontoanele au o vechime de 25 de ani, iar acest fapt constituie o problemă pentru noi, pentru că nu mai primim aviz de la Institutul Naval Român. Vom scoate la licitaţie partea de fier vechi, preţul de vânzare urmând să fie stabilit de un expert evaluator. Putem achiziţiona apoi pontoane noi, căci, după calculele noastre, la Brădişor s-ar impune o investiţie de circa zece miliarde de lei. Luăm în calcul şi privatizarea, dar într-o altă etapă”, precizeză George Mihăilescu, directorul Direcţiei Silvice Vâlcea. 

În ciuda acestor investiţii, păstrăvăria riscă să fie desfiinţată dacă reprezentanţii Direcţiei Silvice nu vor găsi o soluţie şi pentru problema privind alimentarea cu apă a bazinelor de la sol.   

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările