Hackerville şi Camorra: cum i-au ajutat românii pe mafioţii italieni să spele zeci de milioane de euro. Banii din zidul unei vile şi „avionul condamnaţilor” VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Operaţiune comună Italia - România într-un dosar de fraude informatice şi spălare de bani cu legături Hackerville - Camorra Foto captură video / Poliţia Italiană
Operaţiune comună Italia - România într-un dosar de fraude informatice şi spălare de bani cu legături Hackerville - Camorra Foto captură video / Poliţia Italiană

Pe parcursul anului trecut, au avut loc o serie de acţiuni de amploare în Italia şi România, cu descinderi în Genova şi Hackerville – oraşul Râmnicu Vâlcea, într-un dosar de spălare de bani de milioane de euro, în spatele căreia există o grupare periculoasă, cu legături până mafia din Italia.

Descinderile s-au lăsat cu peste zece arestări, în ambele ţări. 

La vremea respectivă, autorităţile române au fost destul de rezervate în informaţii, în timp ce în Italia au ieşit la iveală dedesubturile unei afaceri în care se spălau 20 de milioane de euro pe an, bani care au fost găsiţi ascunşi chiar şi în zidul unei vile din România, după cum aveau să descopere anchetatorii. 

Italienii nu au fost zgârciţi în detalii nici când a venit vorba despre identitatea celor implicaţi în afaceri. 

Nu s-a spus însă nimic despre perioada de când operează reţeaua, ci doar că se lucrează la caz de cel puţin doi ani.

GALERIE FOTO CU DESCINDERILE DIN ITALIA ŞI ROMÂNIA ŞI BUNURILE CONFISCATE

Membrii reţelei clonau site-uri de vânzări diverse, apoi trăgeau ţepe celor interesaţi să achiziţioneze un produs, vacanţe sau chiar case de vacanţă la preţuri de chilipir. Milioane de e-mailuri păreau trimise în numele unor bănci sau companii de asigurare, pentru obţinerea informaţiilor necesare în a accesa conturile. 

Românii emigraţi în Italia erau cei care se ocupau de escrocherii, postând zeci de reclame pe portaluri foarte populare, precum Subito.it sau Airbnb, dar şi pe altele mai puţin cunoscute, a dezvăluit presa italiană care a explicat inclusiv greşelile care au fost făcute de către infractori, greşeli care au dus la prinderea acestora.

Imagini de la operaţiunile din Italia şi România, dezvăluite de autorităţile italiene:

La câteva luni după arestări, în cadrul unui schimb de infractori care se face permanent între cele două ţări, într-o operaţiune cunoscută drept „avionul condamnaţilor”, printre pasageri s-au aflat şi membri ai reţelei de spălare de bani strânşi prin escrocherii pe internet.

În România s-au făcut descinderi nu doar în Râmnicu Vâlcea, ci şi în Bistriţa Năsăud, în timp ce în Italia s-a aflat că din grupare făceau parte şi doi pakistanezi şi un ecuadorian.

Unde au greşit românii 

Potrivit autorităţilor italiene, organizaţia criminală care trecea prin Genova – Italia avea rădăcini în Vâlcea – România. Reşedinţa de judeţ şi-a făcut o faimă globală sub numele de Hackerviile, din cauza numărului mare nu de hackeri, ci de escroci cibernetici care provin de pe aceste meleaguri. 

Unii dintre aceştia se află peste hotare. În momentul în care s-au decis să le tragă „ţepe” italienilor şi nu numai, nu au luat însă în calcul legislaţia diferită de cea din România. Pentru a obţine un card de credit PostePay Evolution este nevoie de un cod fiscal italian. Înşelătoria trece astfel prin Agenţia italiană pentru venituri, unde românii s-au prezentat cu documente false din ţări ale Uniunii Europene, dar cu domiciliu italian.

Cei interesaţi să închirieze case la preţuri accesibile, chiar ieftine, în locaţii plăcute, erau îndrumaţi să plătească un avans sau chiar întreaga sumă pe IBAN-ul unui card de credit PostePay Evolution. Există mii de plângeri de acest fel în Italia, susţine presa italiană. 

Românul care a iniţiat un astfel de procedeu la Genova avea o carte de identitate spaniolă falsă. Cu ajutorul acesteia încercat să obţină un alt cod fiscal italian necesar pentru a-şi face un cont PostePay Evolution. Vizitele sale dese au pus pe jar, probabil, autorităţile care i-au devoalat una dintre încercări în vara anului trecut. Odată descoperit, a fugit şi a fost urmărit de carabinieri, care i-au luat în vizor şi pe colegii săi de cameră. Au fost emise la vremea respectivă cinci ordine de arestare, dar unul dintre cei vizaţi a reuşit să scape. 

Bani aduşi cu duba în ţară

De aici au urmat descinderile de amploare făcute în ambele ţări. Românii au fost filaţi până în ţară, li s-au interceptat telefoanele mobile şi li s-au analizat conturile din bancă. Cu ajutorul informaţiilor obţinute, anchetatorii italieni au reuşit reconstituirea structurii întregii organizaţii infracţionale. 

Astfel au descoperit „artizanii“ densei reţelei de escrocherii şi înşelătorii şi au mai aflat că banii din escrocheriile de pe internet ajungeau în conturile unor rezidenţi din Liguria, de unde erau retraşi şi transferaţi în România.

Potrivit presei italiene, banii, odată retraşi în numerar din contul curent de credit în cumpărătorii făceau plăţi, pentru produsele şi serviciile de care nu beneficiau niciodată, erau aduşi în România cu dubele, autocarele, în maşini proprii sau închiriate, pentru a fi apoi „reciclaţi” în Italia şi în străinătate sub formă de achiziţii imobiliare.

Valuta, zidită într-o vilă din Vâlcea - Hackerville

Procurorul adjunct Marcello Maresca şi şeful Serviciului de Poliţie Cibernetică, Ligur Tiziana Pagnozzi, au declarat presei că se lucra la acest caz de doi ani, fiind implicaţi în anchetă 50 de agenţi, dar şi că în urma descinderilor au fost confiscate o vilă în România şi o maşină, precum şi un apartament în Certosa – Italia. 

Zidul vilei din Vâlcea care se spărgea la fiecare încărcătură cu bani, pentru a fi ascunşi şi apoi se astupa la loc Foto captură video - Poliţia italiană

Operaţiune comună Italia - România într-un dosar de fraude informatice şi spălare de bani - vila unde se zideau banii Foto captură video

În vila din Vâlcea, au fost găsiţi o parte dintre bani: „Erau ascunşi în spatele unui zid, care era spart şi reconstruit de fiecare dată când venea o nouă încărcătură de numerar”, au declarat italienii. este vorba chiar despre banii care erau aduşi cu dubele în ţară.

Românii cu escrocheriile, italienii şi pakistanezii cu spălare de bani

În urma descinderilor, din Italia şi România, 13 persoane, de patru naţionalităţi: italiană, română, pakistaneză, ecuadoriană au fost acuzate de asociere la grup infracţional organizat, spălare de bani şi primire de bunuri furate. 

Numele unuia dintre membrii grupării le-a dat fiori italienilor: Salvatore Fasano, un fost nume important în criminalitatea organizată, fiind cândva un membru activ al uneia dintre cele mai violente ramuri ale clanului Casalesi Camorra - mafia italiană. Bărbatul în vârstă de 50 de ani era acum rezident în Genova.

Descoperirea implicării lui Fasano în faza anchetei a reprezentat un semnal de alarmă pentru anchetatori. Prezenţa sa putea avea semnificaţii diferite, inclusiv cea a creării unei punţi între gruparea română şi criminalitatea organizată din Campania, o regiune din sudul Italiei.

Acesta a fost arestat împreună cu alţi 11: Rossana Saverino, 53 de ani şi Martino Armeniaco, 22 de ani, tot din Genova, perechea Valentin şi Monica Camelia Ioniţă, în vârstă de 46 şi 39 de ani, de asemenea cu legături în Genova, Florin Ungureanu, 52 de ani, şi soţia sa Daniela, de 49 de ani, Ion Ispas, poreclit Balù, de 37 de ani, şi partenera sa, Iuliana Grec, de 25 de ani, cetăţeanul ecuadorian, Kevin Antonio Leon Guagua, în vârstă de 29 de ani, şi doi cetăţeni pakistanezi unul poreclit „Ţiganul” - Haroon Asghar, de 28 de ani şi Najam Us Saqib, de 30 de ani.

Ungureanu şi Ioniţă locuiau în Genova, împreună cu soţiile şi erau şomeri cu acte în regulă, spun jurnaliştii italieni.

Suspecţii au fost arestaţi cu excepţia a doi dintre ei – Iuliana Grec pentru care s-a dispus arestul la domiciliu şi românul care a reuşit să fugă la prima descindere a carabinierilor. 

Câştigurile, spălate prin magazinele pakistanezilor

Din informaţiile furnizate de autorităţi, presa italiană a descoperit că unul dintre cei doi pakistanezi, Haroon Asghar, de 28 de ani, se ocupa de câţiva ani cu administrarea, împreună cu fratele şi tatăl său, a unor magazine alimentare (artizanale - adică de la producători individuali) unde se vindeau mărfuri a căror provenienţă era discutabilă, motiv care a atras după sine o serie de controale şi sancţiuni, şi chiar închiderea acestora, pentru că nu îndeplineau cerinţele de sănătate şi igienă necesare.

De aceea, autorităţile nu recomandau să se facă cumpărături de la acestea. Cu atât mai mult cu cât în afacerile derulate erau implicaţi şi oameni certaţi cu legea, din anii ´70 - ´80, care se ocupau inclusiv de contrabandă.

Jurnaliştii italieni au mai descoperit şi că, în realitate, cei doi pakistanezi implicaţi erau proprietari fictivi, ai acestor afaceri cu tentă legală, printre care exista şi o staţie de benzinărie.

Potrivit anchetatorilor, Asghar se ocupa se ocupa de fapt cu protecţia organizaţiei criminale şi spălarea banilor proveniţi din escrocheriile online. 

Modul de operare: milioane de euro din e-mailuri false

Ancheta poliţiştilor genovezi a început în iulie 2018, şi s-a extins în colaborare cu serviciile de criminalitate cibernetică financiară ale Poliţiei din Roma şi cele două agenţii europene Europol şi Eurojust. 

Totul a început cu ceea ce unii consideră a fi nişte banale escrocherii pe calculator, care în realitate reprezintă un sistem complex de înşelăciuni lansat ca un „cal troian” pe internet. Este vorba despre o reţea de escrocherii de tipul mail-phishing cu site-uri clone ale celor originale. Astfel se explică crearea a milioane de e-mailuri identice cu ale băncilor sau ale companiilor de asigurări, dar şi al unor site-uri clonate cu acelaşi scop. În schimbul unor articole / servicii inexistente care erau oferite spre vânzare online, cumpărătorii rămâneau cu buza umflată şi fără bani. 

În România s-au confiscat şi aur, o colecţie de numismatică, apartamente şi maşini

La vremea respectivă, DIICOT a anunţat că a avut loc o operaţiune cu ofiţeri din cadrul serviciilor de combatere a criminalităţii organizate, a procurorilor D.I.I.C.O.T., din Vâlcea şi Bistriţa-Năsăud, dar şi a colegilor din cadrul Polizia Postale Genova, pe bază un ordin european de anchetă emis de autorităţile judiciare italiene, în urma căruia în ţară s-au efectuat cinci percheziţii domiciliare în cele două judeţe amintite (patru în Vâlcea).

S-a spus că în perioada ianuarie 2018 - aprilie 2019, cei 13 suspecţi au comis fraude informatice prin intermediul mai multor platforme online, creând un prejudiciu de doar 1,6 milioane de euro.

Autorităţile române au explicat că respectivele conturi bancare erau deschise pe numele unor persoane nevoiaşe, în schimbul unor sume de bani. „Se crea astfel un adevărat circuit financiar prin care transferau banii din conturile persoanelor vătămate, în conturile aşa numiţilor “money mules”, pentru ca mai apoi sumele să fie retrase şi împărţite între membrii grupului infracţional care le aduceau într-un final pe teritoriul României”.

S-a mai precizat şi că în urma percheziţiilor, poliţiştii au fost confiscate documente, şase laptopuri, opt tablete, două harduri externe, un card microSD, o colecţie numismatică, 50 de grame de aur, 32 de telefoane mobile, precum şi bani - 42.100 de lei şi 8.200 de euro, şi s-a pus sechestru pe două apartamente şi două autoturisme.

S-a mai precizat şi că patru persoane au fost duse la audieri, iar percheziţiile au început din luna ianuarie 2020.

Schimb de infractori prin operaţiunea „Avionul condamnaţilor”

La trei luni după arestări, Italia şi România au făcut schimb de deţinuţi, într-o operaţiune cunoscută sub denumirea de „avionul condamnaţilor”, după un film cu aceeaşi denumire. 

13 români condamnaţi în Italia au fost daţi în schimbul a 13 italieni fugari, în urma unui zbor charter Roma - Bucureşti, 

Printre pasageri se aflau 11 români şi două românce condamnaţi pentru furturi, jafuri, exploatarea prostituţiei şi violenţă sexuală, fraude informatice şi spălare de bani. Patru dintre ei făceau parte din dosarul „Hackerville – Camorra”: soţii Ungureanu - Florin şi Daniela, şi perechea Ioan Ispas şi Iuliana Estera Grec.

În schimbul lor, în Italia au fost trimişi 10 italieni şi trei italience care se refugiaseră în ţara noastră pentru a scăpa de mandatele europene de arestare emise de nouă procurori italieni pentru: furturi, violenţă sexuală, incitare, sprijinire şi instigare la prostituţie, maltratare, fraude informatice şi spălare de bani.

Iată ce se specifică pe site-ul Poliţiei Italiene despre cei patru români: „Arestaţi în urma unui ordin de închisoare emis de GIP, la Curtea de la Genova, pentru asociere criminală ce urmărea comiterea de fraude informatice şi spălare de bani, toate cercetate în ultimele luni de Poliţia Poştală din capitala Liguriei, în timpul unei operaţiuni de combatere a unor escrocherii computerizate; cei patru făceau parte dintr-o reţea mai mare de escroci formată dintr-o duzină de indivizi, inclusiv un criminal proeminent aparţinând anterior faimosului clan Casalesi, care făcea vânzări de produse false pe site-uri false de comerţ electronic, cu un afaceri de aproximativ 20 de milioane de euro pe an”. 

Operaţiunea „avionul condamnaţilor” se derulează periodic între cele două ţări. Pe parcursul a patru luni, 163 deţinuţi daţi în urmărire au fost aduşi în Italia, după reluarea activităţilor în urma blocării conexiunilor internaţionale din cauza  pandemiei de COVID-19.

(Surse de inspiraţie: Poliţia Italiană - AICI, sau AICI, ori AICIYou Tube; Presa italiană: publicaţia Genova Quatidiana, site-ul media TGCOM24, articol în Liguria Notiziepublicaţia Il Secolo XIX, cotidianul Il Tempo).

Vă mai recomandăm şi:

De la coada vacii la studii în SUA: locurile copilăriei premierului Cîţu, încremenite în Evul Mediu FOTO

Reţea de hackeri din Vâlcea şi Bistriţa Năsăud, destructurată cu ajutorul italienilor. Suma furată de aceştia este imensă

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite