Gigi Becali şi-a petrecut weekendul în vârf de munte, la Mănăstirea Pătrunsa. Ce a adus cu el patronul FCSB

Gigi Becali şi-a petrecut weekendul în vârf de munte, la Mănăstirea Pătrunsa. Ce a adus cu el patronul FCSB

Gig Becali a fost de Bobotează şi de Sf. Ion la Mănăstirea Pătrunsa, Vâlcea Foto: Arădeanca.com şi wowbiz

Sfârşitul de săptămână a luat prin surprindere autorităţile din comuna vâlceană Bărbăteşti, dar şi comunitatea monahală de la Mănăstirea Pătrunsa şi localnicii din zonele învecinate. George Becali a venit la schit la invitaţia unui călugăr pe care l-a cunoscut la Muntele Sfânt Athos.

Ştiri pe aceeaşi temă

Gigi Becali, patronul Clubului de Fotbal FCSB, fosta Steaua, a ajuns la Mănăstirea Pătrunsa vineri după-amiaza, 5 ianuarie, şi i-au plăcut atât de mult locurile încât a rămas până duminică, pentru a vedea împrejurimile şi a participa la slujba de Bobotează, dar şi de Sfântul Ion. Printre cei care-l însoţeau, localnicii l-au recunoscut şi pe fostul fotbalist Ionuţ Luţu. 
 
Despre Pătrunsa - Vâlcea se spune că este „locul cel mai izolat din viaţa monahală din România”, fiind considerată sora „Athosului românesc” – Mănăstirea Frăsinei. Asemănător mănăstirilor tibetane, şi aici se ajunge anevoios, prin munte, materialele de construcţie şi hrana fiind aduse şi astăzi la fel ca în urmă cu trei secole, cu măgarii şi caii. „Acolo este linişte, se aude chiar cum Dumnezeu vorbeşte”, a spus şi directorul Direcţiei de Cultură Vâlcea, Florin Epure.
 
Becali n-a venit cu mâna goală, ci cu două maşini cu ajutoare – hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, potrivit surselor noastre. Numai că, date fiind condiţiile de acces către mănăstirea de sub Vârful Buila, din Parcul Naţional Buila - Vânturariţa, una dintre maşini a rămas împotmolită în noroi. A fost nevoie de frânghii, de cai şi de tot ajutorul, ca aceasta să fie scoasă din mocirlă. Iar apoi donaţia a ajuns la mănăstire tot prin metode rudimentare. 

Drumul de acces spre Schitul Pătrunsa, dinspre Bărbăteşti - Vâlcea, Foto: Arădeanca.com
 
Becali le-a promis călugărilor bani de hrană şi un utilaj cu şenile
 
Vestea că Becali a ajuns sus, în munte, la mănăstire s-a răspândit rapid prin zonă. Motiv pentru care atât de Bobotează, cât şi de Sfântul Ion a venit foarte multă lume la slujbe. „Sâmbătă am urcat şi noi cu un grup de 11 persoane de la Primărie. Am participat cu toţii la slujbă după care am luat masa împreună”, ne-a declarat primarul comunei Bărbăteşti, Constantin Banacu.

„Am avut onoarea să discut cu dumnealui faţă în faţă la masă, cred că mai bine de 40 de minute. Nu am vorbit nimic despre fotbal, ci doar despre politică, despre traiul călugărilor de la Pătrunsa, despre condiţiile grele. M-a întrebat de ce nu este drum care să vină direct din comună la mănăstire, ce s-ar putea face. Şi-a luat angajamentul că o să le dea bani de hrană călugărilor, că a văzut că o duc rău, că sunt necăjiţi, dar şi un utilaj cu şenile pentru deplasare şi transportul celor necesare”, ne-a mai spus edilul.
 
Una dintre maşinile patronului de club sportiv a rămas împotmolită
 
„Ne-a promis că se va întoarce. Dar în vară o să vină pe la Bărbăteşti, nu pe la Olăneşti. L-am rugat să treacă pe la Primărie, să-l întâmpinăm cum se cuvine”, mai spune edilul din Bărbăteşti. De data aceasta, Becali a ales ca şi cale de acces drumul prin satul Cheia, din Băile Olăneşti. A venit cu maşina până la Mănăstirea Pahomie, dar drumul „nici pe acolo nu este grozav”, motiv pentru care au rămas împotmoliţi în nămol, cu una dintre maşini. 

„Era mult mai curat pe la noi. La vară a spus însă că o să urce şi pe Bărbăteşti. O să ţinem legătura. O să concep un material în care să-i explic ce anume s-ar putea face şi de ce ar fi nevoie. Nu doreşte nici dumnealui asfalt, ca să nu se urce cu maşina până la mănăstire, cum se întâmplă prin alte zone ale ţării, unde oamenii au transformat locaşurile de închinăciune şi reculegere în locuri de agrement, cu manele şi mici în poarta bisericii. Îşi doreşte să se păstreze farmecul şi poziţia mai izolată”, ne-a mai spus Banacu. 

Drumul de acces spre Mănăstirea Pătrunsa, dinspre Mănăstirea Pahomie, Băile Olăneşti, Foto: Arădeanca.com
 
Nici n-a plecat bine că se fac pregătiri pentru revenirea din vară
 
Drumul de acces pe munte, prin pădure, dinspre Bărbăteşti, trebuie lărgit, să se poată ajunge cu anumite autovehicule micuţe de teren, gen ATV. „Mă gândesc, în primul rând, la călugări când aduc hrană sau materiale de construcţii, pe care acum le cară cu caii şi măgarii. Iar poteca acum s-a adâncit, are porţiuni greu practicabile. Să vedem ce zice şi părintele stareţ. Domnul Becali s-a arătat încântat de a ajuta comunitatea de la Pătrunsa. Mulţi nu au ştiut de vizita dumnealui şi au spus că şi-ar fi dorit să-l vadă în carne şi oase cum se zice... Şi preoţii erau încântaţi. După ce am servit masa, s-au făcut poze... toată lumea era dornică să-l cunoască...  Nici nu pot să-mi imaginez câtă lume ne va urma sus, la mănăstire, la vară…”.
 
Ce a declarat vâlcenilor
 
Becali le-a spus vâlcenilor că nu mai doreşte să intre în politică, că s-a săturat. Iar după 75 – 80 de ani, vrea să se retragă undeva, în linişte. Patronul de fotbal s-a arătat dezamăgit de ce se întâmplă în România şi înainte şi acum: „că lucrurile nu merg în ţară aşa cum şi-ar dori oamenii, ca toţi să fim fericiţi şi mulţumiţi”. 
 
„Să ştiţi că este un om simplu, fără pretenţii. De o modestie şi o deschidere extraordinare... Cu mult bun simţ, cunoscător al obiceiurilor bisericeşti. Nu s-a dus la slujbă în faţă, a trebuit să meargă un călugăr să-l tragă de mânecă şi să-l aducă lângă strană, lângă altar. La masă a stat cu noi, nu cu părintele stareţ.”
 
Ideea este susţinută şi de primarul comunei Pietrari, Nicolae Moraru: „Am trecut unul pe lângă altul în timpul slujbei, dar nu am avut discuţii. Mi s-a părut un om credincios, foarte credincios, cunoaştea toate ritualurile de la slujbă. S-a împărtăşit... N-a ieşit cu nimic în faţă. Apoi a discutat cu lumea. N-am stat la masă, că era multă lume. S-a rugat în genunchi... A fost binecuvântat de stareţ. Un om foarte modest, îmbrăcat sport, date fiind condiţiile...” 
 
Becali a aflat despre Pătrunsa la Muntele Athos
 
Edilul Banacu spune că s-a gândit şi el în urmă cu un an să-l contacteze pe Gigi Becali cunoscute fiind faptele caritabile pe care acesta le-a făcut de-a lungul timpul pentru biserică. „I-am spus că şi eu am vrut la un moment dat să-l contactez, dar mi-a fost ruşine. Voiam doar să-i prezint situaţia din zonă, nu să-i spun ce să facă, iar decizia de implicare i-ar fi aparţinut.”
 
Numai că altcineva i-a luat-o înainte – călugărul pe care Becali l-a cunoscut la Muntele Athos, care i-a povestit despre frumuseţea locului, dar şi despre condiţiile grele de aici. Dar Becali nu a crezut de la bun început, aşa că şi-a trimis oamenii la faţa locului, să vadă despre ce este vorba, iar aceştia au confirmat spusele călugărului, după cum avea să mărturisească ulterior. 
 
„Am aflat că nu e cale de acces, că e frumos, dar greu şi atunci m-am hotărât să viu. Eu oricum merg la biserică la fiecare sărbătoare, duminica, să mă rog şi să mă închin. Şi-atunci am zis – hai să merg şi la Vâlcea, să văd cât de rău o duc cei de la Pătrunsa. Şi am pus totul pe fugă...”, a povestitit Becali vâlcenilor.  
 
Casele călugărilor de la Pătrunsa - Vâlcea, Foto: Arădeanca.com
 
În afara patronului de fotbal, o altă celebritate a venit cu elicopterul la mănăstire
 
L-am întrebat pe primarul din Bărbăteşti dacă au mai venit şi alte celebrităţi la Pătrunsa în ultimii ani: „Cred că domnul Becali este cea mai importantă persoană care a ajuns aici în ultimii ani. Şi cu suflet mare! A mai venit cineva cu elicopterul acum mulţi ani, nu mai ştiu cine”, concluzionează edilul Constantin Banacu. 
 
Scurt istoric despre „Mănăstirea dintre nori”
 
Locul pe care se află Schitul Pătrunsa este un colţ de rai. În zilele senine, de pe culmile din împrejurimi se vede Oltul în toată spendoarea lui, deşi este la zeci de kilometri depărtare. Şi locaşul monahal are o frumuseţe aparte. Poate şi pentru că accesul în zonă este foarte dificil. 
 
Ansamblul monahal a fost construit în anul 1740, de către Episcopul Clement al Râmnicului, în amintirea mamei sale, care se născuse în aceste locuri. Paraschiva Modoran, din Pietrarii de Jos, mama episcopului, a trecut muntele, de frica otomanilor, şi s-a oprit în pădurile Builei, loc numit astăzi „Pătrunsa”. Distrus în urma căderii unei stânci, schitul a fost refăcut în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. În 1895, a fost părăsit şi lăsat fără slujitori. Comunitatea monahală a renăscut abia între anii 1934 - 1935. Bisericuţa mică datează din secolul al XIX-lea, pictura fiind lucrată în stil brâncovenesc, cu influenţe populare. 
 
Căi de acces
 
Mănăstirea Pătrunsa se află la opt kilometri de comuna Bărbăteşti Vâlcea, sus, sub Vârful Muntelui Buila. Traseul până la ea este unul anevoios, motiv pentru care nu mulţi sunt cei care se încumetă să o viziteze. O porţiune se poate merge cu maşina, dar restul trebuie străbătut pe jos. 
 
Unul din trasee este prin comuna Bărbăteşti. Până aici se ajunge de pe DN 67, drumul care face legătura dintre Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu. Maşinile parchează la baza muntelui, iar de acolo 7 – 8 kilometri prin pădure, de urcat pe munte, este cel mai anevoios dintre trasee. În ultimii ani, cărarea s-a adâncit, aşa ca traseul, mai ales pe timp de iarnă sau în zilele ploiase devine impracticabil. 

O altă cale de acces este dinspre Băile Olăneşti. Înainte de a ajunge în staţiune drumul se bifurcă, spre stânga spre alte două mănăstiri celebre: Iezer şi Pahomie. Accesul cu maşina se poate face până în preajma Mănăstirii Pahomie, şi apoi câţiva kilometri prin pădure, pe jos. Este cel mai facil traseu.
 
Un altă cale de acces vine dinspre comuna Costeşti, tot pe munte, în schimb pe la Păuşeşti se poate ajunge cu maşina până într-un punct, de unde tot pe picioare trebuie să urci. Acest traseu se intersectează la un moment dat cu cel care vine dinspre Cheia - Olăneşti, după Pahomie, unde călugării au făcut o clădire pentru depozitarea mărfurilor şi de acolo cară mărfurile cu caii sau măgarii. Sub munte, la Bărbăteşti, călugării au făcut însă un punct de primire, unde pot fi cazate 40 – 50 de persoane  şi de acolo se pleacă pe munte.
citeste totul despre: