FOTO VIDEO Secretele din „Cămara delicatesurilor Nicoletei” cu reţete care-ţi lasă gura apă. Gustul copilăriei, în variante readaptate
0
De ani buni, o jurnalistă din Râmnicu Vâlcea reuşeşte să anime şi să facă unice târgurile destinate Zilelor Recoltei, prin produsele deosebite cu care se prezintă, născute din pasiunea ei pentru tradiţie şi gustul de altădată, care îmbină bucătăria bunicii cu reţetele internaţionale ale mamei şi tuşa personală imprimată cu ajutorul condimentelor.
Pentru vâlceni, Nicoleta Ene (50 de ani) este jurnalista de la Europa FM care face preparate de toamnă unice, care reuşesc să te transporte în timp, în vremurile cele mai frumoase ale copilăriei şi pe care le poţi degusta o dată pe an, la Zilele Recoltei din Râmnicu Vâlcea.
Sunt şase ani de când Nicoleta (reprezentant al Ştirilor Europa FM şi România TV), a ridicat o pasiune la rang de artă. Prezenţa ei la evenimente de profil reprezintă „sarea şi piperul” evenimentelor datorită produselor din „camăra sa de delicatesuri” pe care le expune ediţie de ediţie, fiind singura care are expoziţie cu degustare.
Ea a fost prima care a înţeles cât de important este modul în care te prezinţi la astfel de acţiuni, motiv pentru care vine mereu îmbrăcată în port popular, aşa cum îi şade bine oricărui reprezentant de produs tradiţional şi cât de mult contează cadrul în care îţi expui produsele, decorat mereu cu trestie, baloţi şi dovleci. Şi tot ea a fost cea care a dat tonul acestor mici detalii care fac diferenţa. Ulterior, producătorii au început să fie mai atenţi la modul în care îşi expun marfa şi se expun şi pe ei înşişi.
Revenind la preparatele expuse, Nicoleta este promotoarea unor produse ieşite din comun, care reuşesc de fiecare dată să surprindă plăcut publicul - pe care şi l-a fidelizat de la prima participare şi care se măreşte de la an la an - prin modul inedit în care reuşeşte să combine ingredientele. În plus, în fiecare an, vine cu câte o nouă reţetă, scoasă din „jobenul ei cu minuni” - cartea de bucate a bunicii sau a mamei.
„Îmi doresc ca oamenii să-şi facă singuri aceste preparate, copiii să ştie ce e gustul autentic”
Povestea care a dus la naşterea acestei pasiuni sau mai bine zis la descoperirea ei este fascinantă, la fel cum sunt şi preparatele sale inedite şi modul în care reuşeşte să pună laolaltă produse de diferite feluri, care la o primă vedere par să nu aibă nici o legătură.
Când vine vorba de gust, situaţia se schimbă radical, fapt ce îi face pe mai toţi să exclame: „Extraordinar!”, „Mi-aţi făcut o surpriză deosebită!”, „Sunt foarte bune, delicioase toate, nu ştiu ce să aleg!” sau „Este exact gustul copilăriei”, ori „Aşa erau şi cele pe care le făcea bunica!”. Aceste reacţii o determină pe Nicoleta să creadă în pasiunea ei, să meargă mai departe, chiar dacă ele nu o îmbogăţesc.
Dar, după cum mărturiseşte, nici nu şi-a făcut un scop din asta, ci tot ceea ce îşi doreşte este să împărtăşească şi cu alţii bucuria gustului de altădată. Iar efectul este de fiecare dată cel scontat: oamenii sunt fermecaţi de aromă, consistenţă şi savoare.
„Am venit la târg şi am avut bucuria să constat că oamenii redescopereau gustul copilăriei. Asta m-a încurajat, am dat reţete şi o fac şi acum cu bucurie, pentru că îmi doresc ca oamenii să-şi facă singuri aceste preparate, iar dacă nu pot, măcar copiii lor să ştie ce înseamnă acela gust autentic”, a recunoscut Nicoleta pentru Adevărul.
Combinaţii năstruşnice care amintesc de gustul copilăriei
Preparatele sale par dintre cele mai năstruşnice, de fapt nu ele, ci modul în care le combină: aronia cu anasonul şi cuişoarele, căpşunile cu menta, ardeiul iute cu ghimbirul, ardeiul gogoşar cu vinetele, conopida, usturoiul şi boabele de strugure, strugurii cu dovleacul, prunele cu nucile, gogonele cu ardeiul iute şi ceapa.
Iar oferta Nicoletei este diversă: de la gemuri, la peltele, de la dulceaţă la magiun, de la sirop la şerbet, de la zacuscă la salată de gogonele, de la murături la cine ştie ce alte ciudăţenii, toate având un singur scop - acela de a-ţi lăsa gura apă!
Şi, în ciuda alăturării oarecum ciudate de ingrediente, toate preparatele respectă reţetele tradiţionale ale bunicii sau reţetele internaţionale ale mamei care a lucrat în domeniu şi la care adaugă tuşa sa personală de... condimente.
„Mă deconectează foarte tare să prepar bucate după reţete de altădată, sunt pasionată de condimente, motiv pentru care tot încerc combinaţii de căpşuni cu mentă, caisă cu lavandă, soc cu mentă. Anul acesta am experimentat pelteaua de cireşe cu mentă, care a făcut furori şi smochinele cu mentă.” A pariat pe mentă, deşi recunoaşte că nu merge cu orice, dar atunci când alăturarea funcţionează reuşeşte să rafineze şi să înnobileze produsul final.
Reţete tradiţionale reinterpretate cu ajutorul condimentelor - amprenta personală
Aşa a readus în atenţia publicului magiunul de struguri cu dovleac, nucă şi scorţişoară al bunicii dinspre tată, care era din Segarcea – Dolj, şi pe care i-l făcea toamnă de toamnă, dar şi magiunul de prune cu nucă fiert la ciaun, despre care toţi degustătorii afirmă încântaţi că „este exact ca al bunicii lor”. Şi tot după reţetele bunicii prepară zacusca de hribi, vinete, gălbiori sau ghebe, castraveţii şi ardeii muraţi.
Fac senzaţie salata de gogonele cu ardei iute şi ceapă, şerbeturile de căpşuni, de trandafir, dulceaţa de trandafiri, făcute cu materie primă chiar din curtea casei unde are o cultură de Famosa Rosa; gemul de mere „despre care puţină lume ştie că este foarte bun”; gemul şi dulceaţa din aronia cu anason şi cuişoare, dulceaţa de smochine cu mentă, pasta de măceşe sau dulceaţa de morcov.
O pasiune născută din dorinţa de a-i face pe oameni să se întoarcă la tradiţie
„Pasiunea mea s-a născut din dorinţa de a-i determina pe oameni să se întoarcă la tradiţie, să aprecieze gustul autentic românesc, dar mai ales să înveţe şi să respecte portul popular românesc, pentru că este frumos, pentru că merită să fie pus în evidenţă şi apreciat şi pentru că trezeşte în noi sentimente de mândrie”, ne mai spune Nicoleta Ene.
Iar când vine vorba despre vechimea reţetelor, spune cu mândrie: „Magiunul de prune este după reţeta bunicii care atunci când ne-a părăsit avea 86 de ani, eu am 50, socotiţi singuri cam cât de veche este”.
Tuturor reţetelor bunicii sau ale mamei le adaugă o „tuşă personală”, o amprentă proprie, jucându-se cu diverse condimente: „îmi place să folosesc nişte ingrediente care să le dea un gust pe care nu-l mai găsiţi la alte standuri”, mai spune Nicoleta.
Secrete de gastronomie
Şi pentru că îi place să împartă cu alţii bucuria gustului de odinioară se arată tare încântată când îi cerem să ne dezvăluie nişte secrete din bucătărie: „Dacă la magiun, spre exemplu, nu poţi să îmbunătăţeşti gustul final decât prin fierbere, cu cât îl scazi cu atât este mai bun, de exemplu la dulceaţa de ardei iute, cei care au degustat-o mi-au spus că este ca nici una dintre cele pe care le-au încercat în altă parte. Eu ştiu şi de ce. Tot ce fac aici este pe gustul meu. Ceea ce îmi place mie să mănânc le ofer şi celorlalţi, produsele cu care vin în târg, se regăsesc în aceeaşi variantă şi în cămara proprie.”
Ardeiul capia - cheia pentru o dulceaţă de ardei iute magică
Secretul la dulceaţa de ardei iute este... ardeiul capia:
Unul din secretele pe care a fost de acord să ni le dezvăluie Nicoleta a vizat reţeta dulceţei de ardei iute: „Ponderea nu o reprezintă ardeiul iute, care este un produs uscat, ci ardeiul capia care-i dă consistenţă. Iar ingredientul surpriză este ghimbirul. De aceea nu veţi mai întâlni acest gust nicăieri în altă parte.”
Secrete despre murături
Ingredientele secrete ale murăturilor perfecte: pitroceala zilnică, macerarea şi sfecla roşie
Cine pune murături trebuie să ştie că în momentul în care le aşează în recipient, indiferent care este acesta – borcan, bidon, putină din lemn – trebuie lăsate cu sare, timp de o zi întreagă. Un rând de legume, un rând de sare. Iar pentru a obţine murăturile perfecte, suficient de tari şi acre, obligatorie trebuie pitrocite în fiecare zi, până când capătă gustul şi culoarea dorite. În funcţie de temperatură, acest proces ar trebui să se deruleze pe durata a aproximativ trei săptămâni. Altfel legumele se vor moleşi pentru pitroceala are rolul de a oferi acelaşi tratament tuturor legumelor. În zona aceasta, ştiu că se suflă cu furtunul. Eu însă recomand să scoateţi zeama pe o parte şi s-o puneţi pe cealaltă parte. Iar pentru culoare şi aspect deosebite, obligatoriu se pune sfeclă roşie, la murăturile asortate.
Magiunul perfect se obţine prin fierbere minim 12 ore şi, cel mai important, cu ajutorul pietrelor
Ca magiunul să ţină, contează foarte mult durata de fierbere – 12 – 14 ore. Ca să nu se prindă de fundul oalei, a ciaunului, în care fierbe, trebuie puse pietre dezinfectate, spălate bine în prealabil. Eu pun 9 pietre, de mărime potrivită, aşa ştiu de la bunica, ideea este ca atunci când mesteci ele să cureţe fundul recipientului să nu se prindă.
Siropul de brad obţinut fie la cald, fie la rece
Contează foarte mult din ce se face siropul, pentru că procesul diferă de la caz la caz. La siropul de brad, spre exemplu, există două procedee. Unul este pregătit la cald, celălalt la rece. La cel obţinut la cald, se fierb mai întâi mugurii de brad, se lasă apoi la macerat o zi, apoi se strecoară lichidul prin mai multe frunze de tifon pentru înlăturarea impurităţiilor. Pun un kilogram de zahăr la litru de lichid infuzat. În cazul siropului de brad pregătit la rece pun mugurii de brad cu miere sau zahăr şi îl depozitez în beci. Cine nu are beci, dar stă la curte, îl poate îngropa. Dacă nu are nici una nici alta, este ghinionist! Pentru că are nevoie de un mediu rece, cu temperatură constantă şi fără lumină, pentru a se macera.
Produsul favorit: gogoşarul umplut cu vinete trase în ulei, conopidă, usturoi şi... strugure
Când vine vorba despre produsul favorit al Nicoletei aflăm că: „Am o reţetă care are un mare succes şi care mie îmi place în mod deosebit, pentru că puţină lume o ştie. Este vorba despre gogoşar umplut cu vinete trase în puţin ulei, conopidă, usturoi, şi boabe de struguri.
De asemenea, aproape nimeni dintre participanţi nu face salata de gogonele cu ardei iute şi ceapă, care poate fi o excelentă garnitură pentru sarmale, tocăniţe, zile de post şi aşa mai departe. Sunt favoritele mele. În Vâlcea, am găsit o singură persoană care o ştie, de etnie maghiară, soţia fostului primar, pentru că reţeta are rădăcini ungureşti”, mai recunoaşte Nicoleta.
Dacă v-am făcut curioşi şi vreţi să vă delectaţi papilele gustative cu produsele Nicoletei Ene, le veţi descoperi la Zilele Recoltei de la Râmnicu Vâlcea, sau dacă vreţi să aflaţi reţete autentic româneşti, o puteţi contacta fie pe pagina personală de Facebook, fie pe pagina dedicată: „Picătură din natură”.
„Cea mai bună promovare se face aici, în târg, punându-i pe oameni să-ţi guste produsele. Am şi un site în lucru”, ne mărturiseşte jurnalista, la final. Videoclipul de mai jos arată modul în care îşi atrage Nicoleta clienţii pe care, în mare parte, îi transformă în prieteni.
Se încarcă comentariile...
