FOTO VIDEO Românul care-l redă în metalo-plastie pe războinicul dac. „Falxul dacic i-a determinat pe romani să-şi schimbe armura de război“
0
Graficianul, pictorul şi sculptorul Gabriel Medvedov Rotomeza (62 de ani) din Râmnicu Vâlcea se trage dintr-o familie de basarabeni. Activează în domeniul artelor plastice de peste 4 decenii, iar în ultimii ani s-a specializat pe o tehnică mai aparte – metalo-plastia, cu ajutorul căreia produce opere de artă unice, puse în valoare cu ajutorul temelor legate de istoria dacilor în special, dar şi a cailor, de care este fascinat din copilărie.
Prin tehnica folosită, prin abordarea aleasă dar şi prin dimensiunile pe care le execută, Gabriel Medvedov se deosebeşte de toţi ceilalţi artişti din ţară: „Nimeni nu mai face ce fac eu, atât în domeniul grafic cât şi al metalo-plastiei. Adică mulţi pictează precum nu ştiu cine, dar eu m-am specializat în ce fac şi realizez lucrări ca nimeni altcineva. Oricine îmi vede un cal, spre exempu, ştie clar că poartă semnătura mea caligrafică, Medvedov, după modul de abordare”.
La fel se întâmplă şi cu tablourile din aramă. „Nu sunt meşter popular, ci mai degrabă artist plastic cunoscut în special în domeniul graficii şi al picturii. La Zilele Râmnicului (unde noi l-a intervievat – n.r.) am venit cu artă decorativă”. O artă care nu respectă neapărat tradiţia, ci merge pe teme istorice pe care le pune într-o lumină modernă, fiind la mare căutare.
Este singurul participant la târgul meşterilor populari cu lucrări executate în metalo-plastie. A expus tablouri în relief, din aramă, sticle şi linguri decorate, precum şi picturi.
„Falxul dacic i-a determinat pe romani să-şi schimbe armura de război”
Lucrările sale au două caracteristici principale – fie prezintă tema războinicului dac cu nelipsitul steag emblematic, fie tema cailor, animale pe care le-a studiat foarte multă vreme şi de care se declară fascinat din copilărie.
„Abordez tema războinicului dac cu steagul emblematic şi cu specifica sabie dacică, falxul dacic, cea care i-a determinat pe romani să-şi schimbe armura de război - în special zalele şi casca. După ce romanii i-au întâlnit pe daci pe câmpul de război, din cauza tăişului foarte ascuţit, dar şi a materialului folosit, sabia era foarte ascuţită şi le tăia armuriile, au fost nevoiţi să-şi adapteze costumele de luptă, şi le-au făcut din materiale mai rezistente”, a explicat artistul pentru Adevărul.
Artistul care face lucrări unice în metalo-plastie, Gabriel Medvedov Rotomeza, din Vâlcea
„Avem o tradiţie şi un istoric interesant care trebuie reînviate cumva”
Şi cum „istoria rămâne cea mai frumoasă poveste”, Medvedov recunoaşte că: „Tema istorică este frumoasă şi de actualitate. Încerc să o pun în valoare aducând aminte că avem o tradiţie şi un istoric interesant care trebuie reînviate cumva.
Cred că ar trebui revăzut şi revizuit adevărul istoric, pentru că de-a lungul timpului a fost denaturat,
poate chiar şi falsificat... Ar putea fi mult mai interesant, mai valoros, mai important, dacă l-am reactualiza şi pune în adevărata sa valoare.
Se pare că am avut o influenţă mult mai mare asupra altor popoare decât au avut ele asupra noastră. Şi până la urmă noi am fost sub ocupaţie romană mult mai puţin timp decât alţii care tot n-au reuşit să asimileze limba şi cultura lor, iar noi într-o perioada mai scurtă, zic unii, că am fi făcut-o”, se arată sceptic vâlceanul.
10% din câştiguri timp de 3 ani, pentru mentorul în tehnica metalo-plastiei
Medvedov este un artist complet, autodidact şi ambidextru, pe care nu-l sperie noutatea şi care se foloseşte de tot ce are la îndemână pentru a crea adevărate opere de artă. Lucrează cu aceeaşi uşurinţă cu tablă, sfoară, scoarţă, sticlă, lemn, piele.
Tehnica metalo-plastiei a deprins-o de la un prieten care i-a pus trei condiţii. Prima - trebuia ca timp de 3 ani să-i dea, simbolic, 10% din câştiguri „deşi el n-avea de unde să ştie câţi bani făceam eu”. Între timp, mentorul a renunţat la pretenţie, care fusese mai degrabă un test de încredere. A doua condiţie a fost aceea de a nu folosi tehnica pentru a realiza acelaşi gen de lucrări, ceea ce a fost uşor, pentru că amicul se ocupa de icoane, iar a treia condiţie să nu mai arate tehnica nimănui. „Lui îi datorez faptul că eu merg pe un alt domeniu mult mai extins, inclusiv în privinţa dimensiunilor şi a complexităţii lucrărilor”.
„Când înţelegi materialul poţi să-l controlezi şi totul devine o plăcere, nu un efort”
„Am venit cu lucrări în metalo-plastie, o tehnică mai puţin cunoscută şi abordată, cine o cunoaşte în general o foloseşte mai mult la realizarea icoanelor şi a obiectelor de cult ortodox. Eu nu fac icoane. Sunt mai multe metode de folosire a acestei tehnici, eu am ales să lucrez în cupru sau alamă, fiindcă se poate modela relativ uşor şi nu am nevoie de scule dure, ci îmi sunt suficiente şi cele relativ rudimentare. Ca şi în pictură când înţelegi materialul poţi să-l controlezi. Când te preocupă o temă şi exersezi mai mult timp, atunci controlezi situaţia şi totul devine o plăcere, nu un efort”, este de părere artistul vâlcean, .
Lucrări unicat pe 60 de metri pătraţi
Cele mai mari lucrări executate până acum de Gabriel Medvedov au avut 60 mp şi au fost un tavan de discotecă, precum şi un fundal pentru Filarmonica de Stat „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea, cu un peisaj de iarnă, cu o sanie trasă de trei cai în care era Moş Crăciun, special pentru sărbători.
În urmă cu două decenii, pe când se ocupa de publicitate, unul dintre puţinii care s-au înhămat la acest domeniu, după Revoluţie, a realizat şi panouri publicitare cu imagini şi mesaje de sărbători, de dimensiuni mari 4X6 m.
„Povestea despre cai” o lucrare lungă de 30 de metri, demnă de Cartea Recordurilor
Acum, are acasă o lucrare pe un sul de hârtie, de 30 X ½ m, pe care speră să o expună cât mai curând, dar date fiind dimensiunile impresionante caută un spaţiu adecvat. Este o lucrare de suflet care reprezintă caii în diferite ipostaze, o poveste despre cai.
Arta plastică se adresează unui categorii elitiste, care o înţelege, o apreciază şi şi-o permite
Cea mai mare parte dintre clienţii lui Medvedov sunt tinerii care caută de la cadouri utilitare, la obiecte deosebite. „Anul trecut am avut o lucrare care avea un defect pe care-l cunoşteam doar eu, se crăpase un pic tabla. Un ochi neavizat n-ar fi ştiut acest lucru, ar fi spus că aşa e decorul. Dar era suficient că ştiam eu, motiv pentru care am expus lucrarea, dar am scris pe ea rezervată, în cazul în care mi se cer lămuriri să recunosc adevărul. M-am trezit cu un tânăr care şi-a dorit-o atât de mult, încât nu l-a mai interesat nimic din ce i-am spus, nici măcar n-a negociat preţul. Este drept că arta plastică se adresează unui domeniu mai elitist, în principiu, care o înţelege, o apreciază şi şi-o poate permite.”
Toiagul cu inscripţii dacice, piesă de decor
În general, Gabriel Medvedov vine la manifestări cu o costumaţie specială, din care nu lipseşte o bâtă cu inscripţii de sorginte dacă, extrem de specială. Cum vremea n-a ţinut cu participanţii la Zilele Râmnicului, unii dintre meşteşugari fiind păgubiţi de vântul puternic şi ploaie, nu l-am găsit echipat, ci mai degrabă era pregătit să-şi strângă marfa în orice moment dacă situaţia o impune. Nici marfă nu avea foarte multă expusă, dar avea asupra lui un portofoliu pentru a demonstra oricui ce poate crea.
Diferenţele dintre falxul dacic şi sabia de samurai
Pe lângă toiag, mai are, uneori la costumaţie şi o sabie, destul de controversată, fiindcă unii i-au spus că aduce mai degrabă a sabie de samurai. Artistul s-a documentat ca să ştie cum să combată astfel de afirmaţii: „Într-adevăr falxul – sabia dacică - seamănă cu sabia de samurai, se ţinea cu două mâini, pentru că era grea şi avea mânerul foarte lung. Dar cam aici se opresc asemănările. Partea încovoiată nu era spre exterior, ca la iatagan, ci spre interior, în sensul tăierii şi agăţării, nu al spintecării, cum întâlnim la alte popoare. Atât falxul cât şi sica - pumnalul sau sabia mai mică – erau recunoscute pentru tăişul lor. M-am documentat ca să pot demonta confuzia. Nu fac săbii, cea care o deţin este strict de decor, pentru costumaţia mea. De aceea, mânerul este împodobit aşa cum am considerat eu de cuvinţă. Bâta este dintr-un lemn special cu anumite elemente foarte interesante de sorginte dacă”, a explicat pentru Adevărul artistul Gabriel Medvedov Rotomeza.
Pictură cu semnătura Medvedov, cumpărată de fiica unui parlamentar pentru biroul din Paris
Şi, deşi, probabil, a avut expuse printre cele mai scumpe dintre mărfurile de la târg, nu a dus lipsă de clienţi. Cu puţin timp înainte de interviu a vândut o pictură cu maci unei contabile care lucrează la Paris, fiica unui parlamentar vâlcean.
Femeia a declarat că opera îi va înfrumuseţa cabinetul profesional.
Obiectele decorative pleacă de la 10 lei şi pot ajunge şi la 600 de lei
Lucrările în aramă marca Medvedov costă şi 600 de lei, în funcţie de dimensiune şi de detaliile abordate, în timp ce sticlele decorative pleacă de la 10 lei şi ajung la 250 de lei, la o capacitate de 2 ,5 - 3 litri, în funcţie de complexitatea lucrării.
Cât despre materialele folosite în arta decorativă, Medvedov recunoaşte: „Folosesc şi pun în valoare ce aruncă alţii: cânepă, curele şi alte briz-brizuri”.
„Am venit special pentru o comandă, lucrări ca ale dumnealui nu se găsesc nicăieri în ţară”
Are deseori comenzi speciale, fiindcă face lucruri nu doar unicat, ci şi ieşite din comun. Chiar în timp ce noi îi luam interviul o doamnă care venise în târg, special pentru domnia sa, i-a comandat o sticlă pe care să se regăsească lupul dacic, o lucrare pe care doreşte să o dăruiască unei rude, cu nume ca al animalului preţuit de străbunii noştri. Era la a treia comandă şi s-a declarat mulţumită atât de servicii cât şi de preţuri.
„Mă ocup de vânzări în toată ţara şi credeţi-mă că lucrări ca ale dumnealui nu am văzut nicăieri. Este a treia oară când dau o comandă specială şi mă declar mai mult decât mulţumită de rezultate. De fiecare dată produsul finit a fost peste aşteptări. Atfel de oameni ar trebui promovaţi. Astfel de oameni ar trebui să predea din taina şi tehnica lor şi copiilor, în cadrul opţionalelor sau al săptămânii altfel, sau chiar la Palatul Copiilor. Pentru că oamenii aceştia se duc şi noi pierdem enorm”, ne-a declarat clienta.
Certat cu tehnologia, deşi ar fi putut să fie putred de bogat, alege modestia
Pentru că nu este fan al tehnologiei, deşi recunoaşte că îl bate de mult ideea deschiderii măcar a unei pagini de socializare, dacă nu şi a unui site cu lucrările sale, acestea, ca ale tuturor celor din cercul de „artişti neamatori” din care face parte, se regăsesc în expoziţii permanente şi vernisaje lunare la parterul Consiliului Judeţean Vâlcea.
„N-am maşină şi atunci circul mai greu”, se justifică Gabriel Medvedov, care de patru decenii nu participă decât la târgurile de pe lângă casă sau la alte acţiuni organizate.
Medvedov recunoaşte că meseria pe care o practică ar putea fi bănoasă, fiindcă preţurile percepute pe anumite lucrări nu sunt deloc neglijabile, dacă ar avea o continuitate, o afacere deschisă măcar în week-end şi o promovare intensă pe net. Până atunci însă, se bucură că trăieşte din ce creează, chiar dacă nu l-a îmbogăţit până acum.
„Vânzările sunt imprevizibile. Spre exemplu astăzi am dat două sticle şi câteva mărunţişuri. Dar nu este exclus ca până la sfârşitul zilei să am o vânzare cu adevărat bună. Mi s-a mai întâmplat. La un târg, la închidere, m-am trezit la stand cu o familie cu copii mici. Pe unul dintre ei îl chema Decebal. Mi-au văzut nişte lucrări chiar cu regele dac şi le-am spus că am şi pe dimensiuni mai mari – aşa că mi-au cumpărat nu una, ci trei lucrări, în ultimele 5 minute.”
„În toate domeniile pe care le abordez, neapărat trebuie să apară şi un cal”
De-a lungul anilor a primit nenumărate distincţii pentru grafică, a avut expoziţii naţionale şi internaţionale, iar lucrările sale sunt răspândite prin întreaga lume. Iese în evidenţă de fiecare dată prin originalitate.
A cochetat de mic cu arta, chiar dacă în comparaţie cu alţii teoria a studiat-o doar la Şcoala Populară de Artă din Râmnicu Vâlcea, s-a specializat cum s-ar spune în câmpul muncii. În clasele primare picta pentru „gazeta de perete”. Prima diplomă a obţinut-o la 13 ani, în cadrul unui concurs de desene pe asfalt, unde a executat cai. „Calul e un animal fantastic, am realizat mii de tablouri pe această temă. Mă fascinează de mic”, mărturiseşte Gabriel Medvedov Rotomeza.
„Am tot desenat de mic cai şi tot exersând de-a lungul timpului, acum ştiu să-i fac mai bine. Îi fac şi în grafică, şi în pictură şi în metalo-plastie şi în obiecte decorative din cânepă, pe sticlă, pe piele... În toate domeniile pe care le abordez, neapărat trebuie să apară şi un cal”.
Şi-a început activitatea după liceu ca decorator la Cooperaţia Meşteşugărească. Era nelipsit de la „Cântarea României”. „Cel mai prestigios premiu, ca să spun aşa, a fost locul IV pe ţară la „Cântarea României” în 1983”, ne povesteşte artistul. Aşa a ajuns să amenajeze săli de spectacole şi de tabere şcolare.
Şi cum istoria l-a pasionat dintotdeauna, a câştigat premii cu lucrări de grafică pe teme istorice, legate de Războiul de Independenţă sau Răscoala de la 1907, executate pe vremea comunismului.
Se încarcă comentariile...
