FOTO Cum a scăpat de otravă Alexandru cel Mare. „Legenda fecioarei veninoase“, de-a lungul istoriei

FOTO Cum a scăpat de otravă Alexandru cel Mare. „Legenda fecioarei veninoase“, de-a lungul istoriei

Alexandru cel Mare - ilustraţii Foto colaj

Legenda fecioarei veninoase a circulat de-a lungul a milenii, în multe limbi şi continente, sub diverse variante. Tema femeii fatale care poate ucide cu un simplu sărut a devenit extrem de populară în Europa, începând cu secolul al XII-lea, iar originea sa poate fi regăsită în India cu peste 2000 de ani în urmă.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Legenda pleacă de la un rege lipsit de scrupule care şi-ar fi hrănit copila, treptat, cu diverse cantităţi de venin. În momentul în care a devenit o femeie atrăgătoare, iar nivelul de toxine din corpul ei a fost extrem de ridicat, ea a fost trimisă în dar la împăratul inamic. Scopul era ca atunci când acesta o va săruta, va face dragoste cu ea sau doar va împărţi paharul de vin cu ea, va muri instantaneu.
 
Cea mai timpurie referire la acest motiv o regăsim într-un compendiu antic cu privire la sistemul indian de medicină numit Ayurveda sau „Ştiinţa unei vieţi îndelungate”. Scrisă în sanscrită, la începutul secolului Î.Hr., Susrutasamhita este un text care se concentrează asupra intervenţiilor chirurgicale, dar cuprinde şi o lucrare substanţială privind toxicologia, ştiinţa care se ocupă cu efectele otrăvurilor din plante, muşcăturilor de animale turbate, înţepăturilor de scorpion şi muşcăturii veninoase de păianjen sau şarpe. „Fecioara veninoasă” (vişakanya) este menţionată într-un pasaj despre protejarea unui rege de tentativele de asasinat.
 
Drama politică hindusă
 
Câteva sute de ani mai târziu, prima referire literară la „fecioara veninoasă” o reîntâlnim într-o dramă politică, scrisă în sanscrită. Potrivit acestei piese, consilierul unui rege trimite unui inamic un cadou otrăvitor pentru a-l ucide pe tânărul Chandragupta, fiul unui alt rege cu acelaşi nume, care la rândul său îl moştenise de la tatăl său Maurya. Un alt consilier inteligent, Kautilya, demască acest complot. 
 
Coincidenţă sau nu, cuvântul german pentru otravă este „gift” - „cadou”, deci este un dar în ambele sensuri.
 
 
Termeni întâlniţi şi în astrologia indiană
 
Începând cu secolele VIII - IX, astrologia indiană foloseşte aceiaşi termeni când se referă la femei care aduc răul sau vor da naştere unor copii morţi. Un astfel de diagnostic ar însemna un real dezastru pentru o viitoare  mireasă, fiindcă aranjamentele pentru căsătorie implică întotdeauna verificarea compatibilităţii astrologice.
 
De-a lungul secolelor, motivul fetei otrăvitoare, a femeii fatale, a crescut în popularitate în literatura de specialitate indiană. O mare parte din literatura străveche s-a pierdut, însă o vastă colecţie de povestiri, în sanscrită, supravieţuieşte încă din secolul al XII-lea d.Hr. şi atestă motivul în numeroase cazuri. 
 
N.M. Penzer a studiat literatura despre „femeile otrăvitoare” din diverse surse indiene şi europene. O altă poveste unde se întâlnesc aceşti termeni face referire la o cutie de bijuterii blestemată, care aduce ghinion celui care o atinge.
 
Alexandru cel Mare şi Chandragupta
 
Povestea cu Chandragupta, menţionată mai sus, a existat în perioada în care Alexandru cel Mare a ajuns în India. Crezând că este la capătul pământului, a fost forţat să-şi întoarcă trupele când a auzit poveşti despre armatele enorme de elefanţi de război deţinute de regele Indiei. Până la urmă, cei doi suverani s-au întâlnit şi regele indian a învăţat multe despre arta războiului de la Alexandru Macedon. 
 
La fel ca în piesa sanscrită despre fecioara veninoasă, a apărut o naraţiune similară şi despre Alexandru cel Mare.
 
„Secretul Secretelor” şi variantele legendare despre Alexandru Macedon 
 
Textul numit „Secretul Secretelor” a apărut în latină, pretinzându-se a fi o traducere din limba arabă, care se baza pe un document original grecesc - o comunicare secretă între Aristol şi Alexandru, care din păcate s-ar fi pierdut în antichitate. Între timp, Alexandru a devenit teribil de popular în Europa, aşa că lucrarea a făcut senzaţie. 
 
A fost acceptată de toată lumea ca fiind autentică, a fost citită de o lume întreagă şi tradusă în aproape toate limbile europene. A devenit chiar mai multă influentă decât scrierile autentificate despre Alexandru. Fiecare bibliotecă din Europa deţine un manuscris al „Secretum Secretorum”, care s-a dezvoltat în timp şi extins, fiind reeditat. 
 
Unele capitole din această lucrare au circulat ca texte independente. Cercetătorii de astăzi sunt însă de acord că nu există nici un document grecesc şi nici o dovadă că acesta ar fi existat vreodată.
 
 
Printre alte poveşti fascinante, textul pleacă de la un presupus dialog între Aristotel şi Alexandru cel Mare în care cel dintâi dă o serie de sfaturi despre cu pot fi evitate otrăvurile. Îi atrage atenţia să nu aibă încredere în femeile care au grijă de el şi nici să nu accepte tratament de la un singur medic, ci mai  degrabă să asculte mai multe păreri avizate. Apoi îi aminteşte povestea regelui indian care şi-a găsit sfârşitul din cauza unei „fecioare veninoase”, o persoană care te poate ucide printr-o simplă îmbrăţişare sau şi mai rău doar prin simpla respiraţie.
 
Aristotel - cel mai de preţ consilier
 
În versiunea ebraică, Aristotel ar fi spus că se teme de inteligentele strategii politice din India. Ca şi în cazul consilierului Kautilya al lui Chandragupta, Aristotel a intuit ameninţarea înainte de a fi nevoie să-şi protejeze împăratul.
 
În versiunea franceză, Aristotel şi Platon au pus doi sclavi să sărute o fată, moment în care au murit instantaneu. 
 
Alte versiuni vorbesc despre ucidere printr-o muşcătură, contact sexual sau o simplă respiraţie.  
 
În secolul al XIII-lea un scriitor spaniol susţinea că Alexandru cel Mare ar fi fost mort cu mult înainte dacă n-ar fi beneficiat de cunoştinţele astronomice ale lui Aristotel. Se pare că acesta ar fi citit versiunile mai vechi în care Aristotel ar fi folosit aceleaşi tehnici astrologice pentru a preîntâmpina un atac cu otravă cu ajutorul horoscopului. 
 
În timp ce unele scrieri vorbesc despre „doza unică”, alţii nu sunt de acord cu această supoziţie, considerând că este greşită, doar pentru că după o singură „utilizare”, purtătoarea ar fi fost descoperită şi pedepsită ca atare. Prin urmare, aceştia cred în ipoteza „femeilor fatale” nu doar o dată, ci în mai multe rânduri - o temă care va fi des dezbătută în istorie, sub diverse forme.
 
 
Prinţesa hindusă hrănită cu venin
 
Probabil aşa a luat naştere şi legenda despre Alexandru cel Mare şi fiica unei regine din India care ar fi fost trimisă pentru a se căsători cu legendarul cuceritor al perşilor. Era atât de frumoasă încât oricine o vedea era cucerit pe veci, unii chiar înnebuneau. Chiar şi măreţul împărat a căzut pradă farmecelor frumoasei tinere şi s-a îndrăgostit iremediabil de ea. Doar că, asemeni calului troian şi frumoasa prinţesă era purtătoarea unui teribil secret. Lucru pe care, mai spune legenda, l-a intuit înţeleptul Aristotel care a schimbat locul împăratului cu un condamnat la moarte. Iar bănuielile i s-au confirmat rapid. Acesta a murit în chinuri groaznice şi asta doar pentru a sărutat-o pe frumoasa indiancă. Regina o hrănise de la naştere cu o anumită otravă, astfel că oricine o atingea murea.
 
O altă variantă, apărută în Italia secolului XVI, vorbeşte tot despre o regină hindusă care şi-ar fi ascuns copila într-un ou gigant de şarpe, care ar fi hrănit-o şi crescut-o ca pe puii săi, aşa cum procedează, spre exemplu pitonul. Apoi, regina ar fi domesticit-o şi trimis-o să-l omoare pe Alexandru cel Mare.
 
Un lucru este cert, indiferent de varianta acestei legende despre „fecioara veninoasă”, otrava venea prin intermediul secreţiilor din gură sau din vagin, a sângelui şi chiar a respiraţiei.

Alexandru cel Mare Foto colaj

Imagini din aceeasi galerie
  • Alexandru cel Mare Foto colaj
  • Alexandru cel Mare - ilustrație Foto Adevărul
  • Chandragupta - regele indian care a scăpat de fecioara veninoasă Foto historydiscussion net
  • Fecioara veninoasă Foto FB Academie nationale de Reims
  • Statui indiene Foto YouTube
  • Alexandru-cel-Mare-si-Aristotel Foto Adevărul
  • Alexandru cel Mare Foto YouTube
  • Alexandru cel Mare - ilustrație Foto Adevărul
  • Ilustrație Alexandru cel Mare Foto Adevărul
  • Alexandru cel Mare Foto silk-road com
  • Alexandru cel Mare Foto historyofmacedonia org
  • Alexandru cel Mare Foto wikimedia org
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: