FOTO Premieră: pădurea de 5 milioane de euro şi primarul condamnat pentru corupţie care a obţinut suspendarea sentinţei
0
Un primar condamnat pentru corupţie a reuşit să obţină suspendarea execuţării sentinţei (doi ani închisoare sub supraveghere) printr-un recurs în casaţie şi să obţină rejudecarea cauzei pe fond. Povestea pădurii de 5 milioane de euro cu care a fost împroprietărită ilegal o obşte de moşneni îi are printre protagonişti şi pe Ion Buşagă din Berislăveşti - Vâlcea. Alesul îşi vrea mandantul înapoi.
În toamna anului trecut, primarul Ion Buşagă (PSD) din Berislăveşti – Vâlcea şi-a pierdut mandatul după ce a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, sub supraveghere, într-un caz de uz de fals, înşelăciune, fals intelectual şi complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.
Acest lucru s-a întâmplat după ce o obşte de moşneni a fost împroprietărită cu 700 de hectare de pădure, cu ajutorul primarului din localitate şi a agentului agricol, cauzând statului un prejudiciu de 5 milioane de euro, după cum aveau să constate anchetatorii.
Cu toate acestea, alesul vâlcean a reuşit, în premieră în România, graţie noii legislaţii, să obţină suspendarea executării sentinţei, în urma unui recurs în casaţie. Pe baza acestei noi hotărâri, a solicitat Prefecturii Vâlcea să fie repus în funcţie, instituţia în cauză fiind cea care i-a retras mandatul în momentul în care a fost condamnat.
Dată fiind premiera juridică, Prefectura Vâlcea a solicitat un punct de vedere din partea Compartimentului Juridic al Ministerului Afacerilor de Interne (MAI), deşi cazul se rejudecă pe fond. În răspunsul solicitat, se spune clar că, până nu obţine o hotărâre judecătorească definitivă, în care să se specifice că nu este vinovat, Ion Buşagă nu-şi poate reobţine mandatul.
Confuzie între suspendarea şi anularea sentinţei
Prefectul de Vâlcea, Florian Marin a explicat pentru „Adevărul” că fiind o premieră s-a făcut o confuzie între suspendarea sentinţei şi anularea sentinţei: „Domnul primar are posibilitatea să acţioneze în contencios şi motivând că a câştigat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să atace ordinul prefectului. S-a creat o mare confuzie, fiind primul caz în ţară de acest gen. De aceea, am solicitat încă un punct de vedere. Acea încheiere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe care a obţinut-o nu a stabilit faptul că există o nevinovăţie în cauză. Cauza se rejudecă pe fond. Ori, până la rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătoreşti, ordinul prefectului de atunci rămâne în picioare.”
„Punctul de vedere al Direcţiei Juridice a M.A.I. nu este opozabil terţilor”
Punctul de vedere al Prefecturii a fost întărit şi de răspunsul primit de la MAI: „Instituţia Prefectului a avut dreptate cu punctul de vedere pe care l-a avut. S-a primit un punct de vedere şi din partea Direcţiei Juridice a MAI, care nu este opozabil terţilor. Instituţia Prefectului a emis, la momentul în care domnul primar a fost condamnat prin sentinţă judecătorească definitivă, un ordin constatator al unei stări de fapt. pe baza hotărârii instanţei de judecată, în care constata încetarea mandatului potrivit prevederilor Legii administraţiei locale. Ulterior, prin recurs în casaţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat cu privire la suspendarea hotărârii judecătoreşti. Studiind întreaga legislaţie din domeniul administraţiei publice, dar şi legislaţia conexă, cea penală, am constatat că nu există nici un fel de temei juridic care să presupună ca Instituţia Prefectului să emită un nou ordin, pentru că erau în vigoare efectele ordinului respectiv. Nu a existat o acţiune care să anuleze ordinul respectiv. Ştiţi bine că primul caz naşte întotdeauna nişte interpretri, unele dintre ele partinice”, a mai precizat prefectul de Vâlcea, Florian Marin.
„Încheierea în cauză nu înlătură calitatea de condamnat la o pedeapsă privativă de libertate”
Despre inexistenţa unui temei juridic vorbeşte şi răspunsul primit din partea Direcţiei Juridice a MAI: „Apreciem că încheierea în cauză nu modifică, nu înlătură calitatea de condamnat la o pedeapsă privativă de libertate. Astfel, atâta timp cât legiuitorul a reglementat în mod expres, prin Legea 393/ 2004, materia încetării înainte de expirarea duratei normale a mandatului în cazul condamnării, apreciem că efectele încheierii susmenţionate nu se răsfrâng asupra ordinului prefectului judeţului Vâlcea nr. 369/ 26.10.2018. Mai mult, având în vedere că ordinul susmenţionat nu a fost anulat sau suspendat de nici o instanţă judecătoarească şi ca urmare a analizării legislaţiei incidente, precizăm că nu a fost identificat un temei legal pentru emiterea de către prefect a unui ordin cu caracter constatator sau de repunere în funcţie a domnului Buşagă Ion, ori dacă hotărârea în sine îi conferă alesului posibilitatea de a relua mandatul fără altă formă procedurală”, se mai spune printre altele în punctul de vedere de la minister.
Aşa cum a precizat şi prefectul de Vâlcea, acum cauza se rejudecă pe fond, procesul fiind programat pentru data de 23 aprilie.
Cum au ajuns 700 hectare de pădure la o obşte de moşneni
Cum s-a ajuns însă în această situaţie? Reamintim povestea condamnării primarului vâlcean care a plecat de la o împroprietărire a unei obşti de moşneni cu 700 hectare de pădure aparţinând statului în valoare de 5 milioane de euro. Povestea a început în 2013 când DNA l-a trimis în judecată pe primarul de atunci din Berislăveşti Vâlcea, după ce a descoperit că a fost implicat în povestea cu pădurile Dângeşti. A urmat un ping-pong între Tribunalul Vâlcea şi DNA, până Curtea de Apel a decis începerea judecăţii în 2015.
Procurorii DNA au concluzionat că alesul Ion Buşagă, alături de agentul agricol, de la acea vreme, al Primăriei Berislăveşti, Nicilae Talpoş şi preşedintele Obştii de Moşneni Surdoiu - Pripoara, Ion Mohanu, se fac vinovaţi de uz de fals, înşelăciune şi complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi fals intelectual. Cu acte false a fost pusă în posesia obştea amintită cu o suprafaţă de teren de aproximativ 700 de hectare ce aparţinea în realitate Eforiei Spitalelor Civile. Proprietatea nu a fost revendicată de moştenitori şi a revenit statului român. Actele false au fost înregistrate la Primăria Berislăveşti, statul fiind astfel prejudiciat cu suma aproximativ 5 milioane de euro. Mai multe detalii despre această poveste găsiţi aici.
Se încarcă comentariile...
