FOTO Legătură dintre Arsenie Boca şi Principesa Ileana. Cei doi s-au cunoscut la o partidă de vânătoare organizată de Regele Mihai

FOTO Legătură dintre Arsenie Boca şi Principesa Ileana. Cei doi s-au cunoscut la o partidă de vânătoare organizată de Regele Mihai

Principesa Ileana a României şi părintele Arsenie Boca în perioada în care s-au cunoscut FOTO Imagini de arhivă Nicoleta Petcu

Istoricul Nicoleta Petcu a tratat pe larg într-un studiu publicat recent legătura dintre preotul Arsenie Boca şi Principesa Ileana a României.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
În Revista MNIR a Muzeului Naţional de Istorie a al României, ediţia cu numărul XXVI, am descoperit un studiu  al directoarei Muzeului Naţional Bran, Nicoleta Petcu, sub titlul „Principesa Ileana şi Arsenie Boca”, care tratează povestea reală şi specială, prea puţin ştiută dintre cei doi: unul dintre cei mai cunoscuţi duhovnici ai României şi fiica Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand I. 
 
Este o lucrare care s-a născut în urma întâlnirii dintre muzeografă şi unul dintre ucenicii părintelui Arsenie Boca: Preasfinţitul părinte Daniil Stoenescu, la acea vreme, în urmă cu un deceniu, episcop-locţiitor al Episcopiei Daciei Felix. „Mi-a relatat că părintele Arsenie a fost ca o lumină în viaţa principesei Ileana a României”. O lumină care şi-ar fi pus definitiv amprenta asupra destinului principesei.
 
Nu ne vom opri atenţia asupra studiilor absolvite de Arsenie Boca, pe numele său iniţial Zian Boca, la Academia Teologică „Andrei Şaguna” din Sibiu, ori a celor de la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, când i s-a încredinţat pictarea scenei cu Mihai Viteazul de la Ateneul Român, printre altele, nici măcar asupra perioadei în care a fost la Muntele Athos, ori când a fost acuzat de activităţi legionare, fiind reţinut de Securitatea comunistă, arestat de mai multe ori şi dus în lagărele de muncă de la Ocnele Mari şi de la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
 
Nici măcar nu vom menţiona despre cele trei decenii în care părintele Arsenie Boca a fost îndepărtat din rândul clericilor, acţiune considerată de către muzeografa Nicoleta Petcu „o mare pierdere pentru biserica ortodoxă. Astăzi, toţi cei care îl iubesc se duc la mormântul său de la Mănăstirea Prislop, întotdeauna împodobit cu flori, aprind lumânare, îngenunchează, sărută crucea de lemn şi îşi îndreaptă rugăciunile către părintele Arsenie şi Dumnezeu”. 1959 este anul când s-a petrecut scoaterea forţată a călugărilor şi călugăriţelor din mănăstiri. 
 
Ne vom opri atenţia asupra perioadei în care a cunoscut-o pe principesa Ileana şi asupra dovezilor aduse de muzeografa Nicoleta Petcu care demonstrează legătura dintre cei doi. 
 
Legendă în timpul celui De-al Doilea Război Mondial: era „considerat de credincioşi un sfânt”
 
După ce s-a întors de la Athos, în 1939, a intrat în următorul an în monahism la Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus, cu numele de Arsenie, devenind ieromonah (preot) doi ani mai târziu şi duhovnic în scurt timp.  
 
Iar faima părintelui a făcut repede înconjurul ţării, ajungând să fie preţuit nu doar de credincioşii de rând, ci şi de „arhiducesa Ileana de Austria, fiica reginei Maria a României şi a regelui Ferdinand I al României”. Un informator al Securităţii, spunea despre Arsenie Boca că era „considerat de credincioşi un sfânt” motiv pentru care din toate colţurile ţării veneau oameni la mănăstire şi stăteau acolo „două-trei zile, dormind prin grajduri, colibe etc.” şi plecau acasă doar după ce erau „blagosloviţi”. 
 
Nu se ştie foarte clar când anume s-au cunoscut părintele Arsenie şi principesa Ileana. Povestea a început în 1942, susţine scriitorul şi deţinutul politic Dan Lucinescu, fondator al Fundaţiei „Părintele Arsenie Boca”, într-o lucrarea „Părintele Arsenie Boca un sfânt al zilelor noastre” în care precizează că acesta este anul în care duhovnicul a primit aprobarea de la superiori pentru a se duce la Castelul Bran. Imobilul fusese primit moştenire, alături de altele, de către principesa Ileana a României, arhiducesă de Austria, după trecerea la cele veşnice a Reginei Maria a României, în 1938. 

Trebuia „să fie lăsat să lumineze minţile studenţilor la universităţi şi ale oamenilor la mănăstiri”
 
Dar directoarea Muzeului Bran aminteşte faptul că de fapt Castelul Bran a fost locuit de principesă şi familia sa - arhiducele Anton de Habsburg, duce de Toscana, şi cei şase copii ai lor, între 1944 - 1947. 
 
Este aceeaşi perioadă în care domniţa Ileana pomenea, în jurnalul său, de părintele Arsenie Boca ca despre un „prieten deosebit”, pe care „că ţara lui nu a ştiut să-I preţuiască la reala lui valoare; în loc să fie lăsat să lumineze minţile studenţilor la universităţi şi ale oamenilor la mănăstiri, a fost surghiunit şi ţinut în umbră”.
 
Vizitele părintelui Arsenie Boca la Castelul Bran sunt amintite şi de teologul Nichifor Crainic în timpul anchetei penale din 1955: „a fost invitat în toamna 1944 sau iarna 1944 - 1945 de Arhiducesa Ileana la castelul familiei regale de la Bran, unde ea conducea un spital. Scopul acestei invitaţii a fost ca să se informeze mai îndeaproape de mişcarea spirituală de la mănăstire şi să-l cunoască personal pe Arsenie, despre care se vorbea aşa de mult în acea vreme”. 
 
Partida de vânătoare şi datele contradictorii despre întâlnirea părintelui Arsenie cu principesa
  
Şi părintele Nicolae Streza pomeneşte, în „Mărturii despre părintele Arsenie”, despre prima întâlnire a prinţesei Ileana cu părintele Arsenie Boca. Informaţia a preluat-o de la administratorul Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, un tânăr pe nume Ioan, numit de mitropolitul Nicolae Bălan să-I ajute pe părintele Arsenie în problemele mănăstirii.
 
Întâlnirea a avut loc, potrivit acestor surse, într-o zi de vară, când principesa se afla la o partidă de vânătoare împreună Regele Mihai I şi mai multe personalităţi, în apropierea mănăstirii. Preotul s-a dus să vadă ce se întâmplă şi a vorbit în limba franceză cu doamnele care însoţeau grupul, lucru care i-a atras atenţia prinţesei care „şi-a cerut scuze pentru cele ce se întâmplă şi a spus că ei sunt un grup în frunte cu regele Mihai şi au venit să vadă mănăstirea”.
 
Numai că în timpul anchetei Securităţii din 1955, părintele Nicolae Streza avea să susţină că întâlnirea ar fi avut loc în 1947. Acelaşi lucru, de altfel, l-a declarat şi părintele Arsenie Boca Securităţii. 
 
Dovezi care demonstrează că s-au cunoscut înainte de 1947
 
În sprijinul ipotezei sale că cei doi s-au cunoscut înainte de 1947, muzeografa Nicoleta Petcu pomeneşte despre „jurnalul de impresii al taberei de la Bran” în care, cu cel puţin un înainte, Arsenie Boca scria: „Mă declar angajat sufleteşte în destinul acestei tabere de tinereţă încercată. Suferinţa, de orice fel, e crucea noastră prin care ne mântuim...”.
 
În plus, este menţionată şi o fotografie a părintelui lângă o coloană de piatră din curtea interioară a Castelului Bran, pe care i-a dăruit-o nepoatei sale, Zoe Daian, datată 10 noiembrie 1946 - o mărturie a vizitelor făcute în 1946 de părintele Arsenie Boca la Bran. Şi mai există şi alte mărturii asupra cărora ne vom opri în rândurile de mai jos. 
 
O altă dovadă este oferită de momentul în care Arsenie Boca o va întâlni pe mama mareşalului Antonescu, în vara anului 1946, în urma unor vizite pe care le va face cu Domniţa Ileana pe la cunoscuţii bolnavi ai acesteia, din Bucureşti. Părintele i-a recomandat ca duhovnic pe preotul Gala Galaction. Tot atunci a întâlnit-o şi pe soţia mareşalului, Maria Antonescu.
 
Vizitele la Castelul Bran şi binefacerile prinţesei
 
Dincolo de date, cert este că după vizita personalităţilor regale la Mănăstirea Brâncoveanu, când părintele i-a prezentat lăcaşul sfânt, apartamentul mitropolitului şi împrejurimile, principesa l-a invitat pe la Castelul Bran, lucru care s-a şi întâmplat după ce, două săptămâni mai târziu, domniţa Ileana a obţinut acceptul mitropolitului. 
 
Arsenie Boca a stat prima dată la Castelul Bran „cam o săptămână”, iar principesa a devenit de atunci unul dintre cei mai generoşi binefăcători ai Mănăstirii Brâncoveanu. Printre darurile sale către sfântul lăcaş se numără şi „nişte perdele din brocart auriu, instalate la uşile diaconeşti”. 
 
Vizitele părintelui au continuat, există dovezi că ele durau până la 14 zile, perioadă în care ţinea predici religioase, tălmăcea părţi din Scriptură sau răspundea la diverse întrebări legate de credinţă: principesei, doamnelor din anturaj, surorilor sau medicilor din spital. 

Despre unii dintre aceştia, precum medicul primar al spitalului, doctorul Bădilă sau Badillo, părintele Arsenie credea că era legionar. Tot în acea perioadă i-a cunoscut la castel pe Regina Elena şi pe farmacistul fugar Herman. Probabil, după cum lasă să se înţeleagă, fără să precizeze expres acest lucru Nicoleta Petcu în lucrarea sa, de aici i se trage prigoana părintelui Arsenie Boca de către regimul comunist.  
 
Implicarea celor doi în taberele de la Bran ale tinerelor refugiate din Basarabia
 
Este aceeaşi perioadă în care Arsenie Boca s-a implicat în taberele organizate pe timpul verii pentru studentele şi elevele de liceu refugiate din Basarabia, în clădirea „Gimnaziului Mixt Bran”, care din 1946 s-a numit Liceul „Domniţa Ileana”. Beneficiarele erau orfane „ştiau că părinţii lor fuseseră ucişi - de multe ori chiar sub ochii lor - sau care îşi văzuseră părinţii deportaţi în timpul anexării Basarabiei din 1941”. Fetele trăiau cu spaima că vor fi „repatriate în lagăre de muncă sau mai rău”
 
Arhiducesa Ileana a contribuit şi ea extraordinar de mult în ajutorarea acestor fete, care beneficiau de excursii în împrejurimi, focuri de tabără, participări la slujbele religioase, pelerinaje la mormântul inimii reginei Maria, vizite la castelul Bran, baluri mascate, jocuri sportive, şezători etc.
 
Discuţiile despre Zelea Codreanu: „România, singura ţară în care succesul nu are succes”
 
Istoricii susţin că printre discuţiile care au avut loc la Castelul Bran, între principesă şi Arsenie Boca, au existat şi unele legate de moartea lui Corneliu Zelea Codreanu, pe care domniţa Ileana „l-a simpatizat” şi regreta moartea comisă de fratele ei, Carol al II-lea: „România este singura ţară în care succesul nu are succes”, ar fi spus odată principesa referindu-se la notorietatea lui Codreanu care i-a şi adus moartea. 
 
„Protocoalele Înţelepţilor Sionului”, cartea interzisă şi profeţiile lui Arsenie Boca
 
Atunci i-ar fi mărturisit principesa dorinţa sa de a părăsi ţara şi tot atunci, potrivit istoricilor, părintele Arsenie i-a recomandat să citească „Protocoalele Înţelepţilor Sionului”, „cartea interzisă care descria aşa-zisele planuri de dominare a întregii lumi puse la cale de evrei, utilizată ca material de propagandă de multe organizaţii şi guverne antisemite”. Duhovnicul, susţine Nicoleta Petcu, i-a precizat principesei că ceea ce se scrie cu privire la regi se va realiza.
 
Principesa i-a mărturisit preotului intenţia de a se călugări, pe când locuia la Bran
 
Anica Todor, căsătorită Tudose, care a lucrat din 1944 - 1945 până în 1947 în serviciul arhiducesei Ileana, i-a povestit muzeografei Nicoleta Petcu despre vizitele dese ale unui călugăr la Castelul Bran. Femeia a mărturisit că a văzut-o pe principesă arătându-i vizitatorului caseta cu bijuterii, printre care salba, câteva ceasuri de aur şi coroana „probabil diadema cu diamante şi safire primită de la Regina Maria, descrisă foarte frumos de principesa Ileana în memoriile sale”. 
 
Şi tot în acea perioadă domniţa i-a mărturisit oaspetelui „înclinaţia spre călugărie”. 
 
Nicoleta Petcu mai aminteşte în lucrarea sa şi despre faptul că părintele Arsenie Boca a fost invitat de prinţesa Ileana nu doar la Bran, ci şi la Bucureşti, unde a fost găzduit în casa arhiducesei din cartierul Băneasa.
 
„Am întâlnit un călugăr ce practica rugăciunea inimii”
 
O altă dovadă a faptului că cei doi s-au întâlnit înainte de 1947 este legată de resfiinţirea Bisericii ortodoxe române Sfânta Treime din Braşov - Tocile, din septembrie 1946, oficiată de mitropolitul Nicolae Bălan şi un sobor de 26 preoţi, printre care şi părintele Arsenie Boca, eveniment la care a luat parte şi principesa Ileana a României, împreună cu soţul său, arhiducele Anton de Habsburg. 
 
În iunie 1947, „părintele Arsenie Boca şi preotul din Bran, Ioan Lascu, au fost invitaţi să facă slujba „la aşezarea pietrei fundamentale a capelei din curtea spitalului de la Bran”.
 
Este destul de clar, aşa cum reiese din dovezile istoricilor, că cei doi n-au vrut să se afle cum s-au cunoscut sau amănunte despre povestea lor. Spre exemplu în „Introducere la rugăciunea lui Iisus”, principesa Ileana îl menţionează, fără să-l numească, pe părintele Arsenie: „În micuţa mânăstire Sâmbăta, ascunsă în inima cadrului întunecat, în bisericuţa albă ce se oglindea în lacul montan ca de cleştar, am întâlnit un călugăr ce practica rugăciunea inimii”.
 
Arsenie Boca „o lumină” în viaţa principesei Ileana, aşa cum i-a mărturisit într-o scrisoare
 
Concluzia muzeografei Nicoleta Petcu, pe baza tuturor dovezilor pe care le-a avut la dispoziţie, este că „întâlnirile părintelui Arsenie Boca cu principesa Ileana a României au durat până în noiembrie 1947”, iar la plecarea din România, în anul următor, arhiducesa Austriei i-a lăsat duhovnicului o scrisoare de mulţumire, în care menţiona că a fost „o lumină în viaţa ei”.
 
Principesa Ileana - Maica Alexandra, stareţa unei mănăstiri din America
 
Încă din anul 1946, părintele Arsenie le-a povestit unor credincioşi, potrivit prof. FIorin Ghiţescu din Braşov despre intenţia principesei de a se călugări. Lucru care într-un final s-a petrecut după doi ani de la accidentul de  avion din 1959 în care şi-au pierdut viaţa fiica sa Maria-Ileana şi soţul. A devenit novice la o mănăstire de maici ortodoxe ruse din Franţa, Mănăstirea "Acoperământul Maicii Domnului" din Bussy-en-Othe, iar şase ani mai târziu a devenit Maica Alexandra. În final a devenit stareţă la Mănăstirea „Schimbarea la Faţă” din Elwood City, Pennsylvania, în Statele Unite ale Americii, lăcaş ctitorit chiar de ea şi sfinţit în septembrie 1968.
 
Lucrarea Nicoletei Petcu se bazează pe o serie de documente din „Serviciul Arhivelor Naţionale Istorice Centrale”, „Arhiva Muzeului Naţional Bran”, „Arhivele Naţionale ale României, fond Casa Regală” sau „Arhivele Naţionale ale României, fond Ministerul Artelor şi Informaţiilor”; lucrări, precum: „Pr. Nicolae Streza, Mărturii despre părintele Arsenie Boca”, „Părintele Arsenie Boca, mare îndrumător de suflete din secolul XX. O sinteză a gândirii Părintelui Arsenie Boca în 800 de capete, cuvinte de preţuire de Arhimandritul Teofil Părăian de la Mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus”, „Părintele Arsenie Boca, un sfânt al zilelor noastre”, de Dan Lucinescu; dar şi mărturii ale celor care i-au cunoscut, precum Anica Todor (Tudose) care a lucrat în serviciul principesei între 1944 şi 1947, şi fotografii – document din colecţii de arhivă.  
 

Principesa Ileana a României și părintele Arsenie Boca în perioada în care s-au cunoscut Foto imagini de arhivă Nicoleta Petcu

Imagini din aceeasi galerie
  • Principesa Ileana a României și părintele Arsenie Boca în perioada în care s-au cunoscut Foto imagini de arhivă Nicoleta Petcu
  • Principesa Ileana a României devenită ulterior maica stareță Alexandra în America - în stânga o imagine din 1945 de la Castelul Bran cu diadema de safire și diamante apărută în cartea ei„Trăiesc din nou” - imagini de arhivă din lucrarea „Principesa Ileana și părintele Arsenie Boca”, de Nicoleta Petcu 
  • Pictură în frescă Arsenie Boca Mănăstirea Brâncoveanu Sâmbătă de Sus Foto imagini de arhivă Nicoleta Petcu - Revista Muzeului Național ediția XXVI
  • Salonul din castelul Bran unde părintele Arsenie Boca purta discuţii cu principesa Ileana Foto Fondul Colecții Speciale al Bibliotecii Naţionale a României
  • Carte poștală ilustrată din fondul documentar al Muzeului Bran cu gimnaziul din Bran - locul  taberelor fetelor refugiate din Basarabia
  • Însemnare - document a părintelui Arsenie Boca din jurnalul taberei din Bran a tinerelor refugiate din Basarabia în 1946 Foto Nicoleta Petcu - Revista MNIR XXVI
  • Capela din Bran a cărei piatră de temelie a fost sfinţită de părintele Arsenie Boca în 1947
  • Mormântul lui Arsenie Boca de la Prislop, Foto Adevărul
  • Pelerinajul la mormântul lui Arsenie Boca de la Prislop, Foto Adevărul
  • Principesa Ileana Foto Arhiva Adevărul
  • Principesa Ileana Foto Arhiva Adevărul
  • Principesa Ileana Foto Arhiva Adevărul
  • Regina Elena și prințesa Ileana Foto Arhiva Adevărul
  • Principesa Ileana a României devenită Maica Stareță Alexandra Foto Arhiva Adevărul
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările