FOTO Justiţie în condiţii de Ev Mediu: sedii insalubre, ziduri care se desprind, igrasie şi oameni îmbolnăviţi de frig
0
Din cauza legislaţiei şi a lipsei permanente de bani, procesele se ţin în continuare în clădiri istorice insalubre, în condiţii de Ev Mediu, în întreaga ţara. La Horezu - Vâlcea, o nouă lege impune refacerea studiului de fezabilitate pentru sediul judecătoriei, deşi lucrările erau la un pas de a fi demarate, iar la Drăgăşani nu se găsesc 800.000 euro pentru mutarea judecătoriei în sediul fostei maternităţi.
De ani de zile, magistraţii atrag atenţia asupra condiţiilor deplorabile în care unii dintre ei trebuie să-şi desfăşoare activitatea, punând uneori în pericol viaţa lor şi a justiţiabililor.
În secolul tehnologiei, multe instanţe din ţară încă au sedii în clădiri insalubre, mobilier şi echipament IT învechite, WC-ul în fundul curţii, consumabile cu porţia, penalităţi la plata utilităţilor, bugete pentru investiţii în infrastructură din ce în ce mai mici sau inexistente, deficit de personal, păianjeni sau gândaci, arhive îmbibate de microbi, munţi de dosare.
Despre lipsurile din sistem se vorbeşte la fiecare şedinţă de bilanţ, în speranţa că situaţia se va remedia în viitorul apropiat, dar ridicările din umeri şi promisiunile nu ţin loc de fapte. Nu doar conducerile instanţelor de judecată au adus în discuţie aceste probleme, ci şi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii care au început să recunoască existenţa acestora, nu doar cu ocazia prezenţei la bilanţul instituţiilor, dar şi în mediul online.
Aşa se întâmplă, spre exemplu, în judeţul Vâlcea, unde an de an se ridică aceleaşi probleme. Şi dacă până acum lipsa banilor era pretextul motivat cu fiecare ocazie, mai nou şi legislaţia începe să pună piedici în desfăşurarea în bune condiţii a activităţii magistraţilor.
„În ceea ce priveşte înfrastructura instanţei am dat foarte mult înainte, dar am rămas pe loc”
Preşedinte Tribunalului Vâlcea, Adrian Gheorghiţă a oferit o imagine destul de exactă a situaţiei care se întâlneşte în acest moment la instanţele de judecată din Vâlcea: „În ceea ce priveşte înfrastructura instanţei am dat foarte mult înainte, dar am rămas pe loc”, spunea acesta cu ocazia unei şedinţe de bilanţ al activităţii pe anul trecut, desfăşurată la finele lunii februarie.
Clădirea tribunalului aşteaptă avizul CNI
În cazul tribunalului, lucrurile s-au împotmolit din cauza constructorului: „A fost aprobat studiul de fezabilitate, licitată lucrarea pentru noul sediu al Tribunalului: consolidare, extindere, reparaţie capital, a fost atribuită şi lucrarea. În data de 25 octombrie s-a obţinut autorizaţia de construcţie. Din păcate, consorţiul câştigător nu a fost la fel de serios precum conducerea curţii (Curtea de Apel Piteşti - organism superior - n.r.) şi a tribunalului. Astfel încât, nici până la acest moment nu au demarat lucrările. Pentru că nu reuşesc să predea proiectul tehnic către CNI într-o formă în care soluţiile tehnice să corespundă cu cantităţile. Nu avem mijloace de constrângere, aşteptăm să depună proiectul, să fie avizat de CNI (Compania Naţională de investiţii - n.r.) să se dea ordin de începere a lucrărilor. Nu m-aş fi gândit că ne prinde primăvara fără lucrări începute”, a explicat preşedintele Tribunalului Vâlcea motivul pentru care lucrările la tribunal încă nu au demarat.
Probleme mai grave se întâlnesc încă la Judecătoriile Horezu şi Drăgăşani, unde activitatea se desfăşoară în clădiri vechi, de peste 100 de ani, insalubre, adevărate monumente istorice, revendicate de moştenitorii foştilor proprietari.
La Horezu, noul sediu al judecătoriei în stadiu de proiect de peste opt ani
Clădirea în care funcţionează instanţa din Horezu a fost construită în urmă cu mai bine de un secol, în anul 1900. Iar de atunci, niciodată nu s-au făcut reparaţii capitale, ori modernizări. Aici există o singură sală de judecată care are pereţi crăpaţi şi plini de igrasie. Situaţia este similară şi în birouri.
În urmă cu un an, un magistrat cataloga Judecătoria Horezu drept „cocină”. De-a lungul timpului, singurele îmbunătăţiri aduse sunt termopanele, zugrăveala de pe faţada exterioară şi jumătate de acoperiş. Magistraţii şi grefierii şi-au adus de acasă materiale şi scaune pentru a-şi desfăşura activitatea.
Pe timp de vară însă geamurile trebuie ţinute permanent larg deschise din cauza mirosul îngrozitor de mucegai din sala de şedinţe. Iar pe timpul iernii, înăuntru este mai frig ca afară, motiv pentru care toată lumea tremură la propriu.
De mai bine de un deceniu se tot vorbeşte despre necesitatea construirii unui nou sediu.
Prin 2013, Ministerul Justiţiei a achiziţionat un teren la marginea oraşului, unde se intenţionează construirea unui nou imobil. După obţinerea autorizaţiei, nu au mai fost bani, aşa că proiectul a fost blocat, până anul trecut.
Când totul părea se intre pe un făgaş normal, de această dată legislaţia a fost cea care a pus beţe în roate. O lege adoptată la finele anului trecut a blocat din nou mersul lucrurilor. Proiectul fusese conceput cu nişte încăperi destinate camerelor de consiliu, care potrivit noii legislaţii nu mai există. Din acest motiv proiectul şi studiul de fezabilitate vor fi refăcute.
„Eram într-o fază foarte avansată cu sediul, dar am avut şi ghinion, din cauza legislaţiei”
„Eram într-o fază foarte avansată cu sediul, la Horezu, dar am avut şi ghinion. Legea 310, care a abrogat procedura soluţionării cauzelor civile în Cameră de Consiliu, a avut drept consecinţă refacerea temei de proiectare şi a studiului de fezabilitate, pentru că erau prevăzute camere de consiliu în proiectul pentru Judecătoria Horezu, înainte de a fi aprobat studiul de fezabilitate”, explică, motivul blocării proiectului, preşedintele Tribunalului Vâlcea.
Alţi bani, altă distracţie, pentru refacerea documentaţiei
„Va fi refăcută tema de proiectare, va fi refăcut studiul de fezabilitate şi supus aprobării fără camere de consilii, doar cu două săli de judecată în plus”, a mai explicat Adrian Gheorghiţă despre ce se va întâmpla în viitorul apropiat.
Până una alta, cei care au diverse procese în zonă vor trebui să participe în continuare la şedinţele de judecată în săli friguroase, mirosind a mucegai, într-o clădire care pare că se va dezintegra dintr-un moment în altul.
Camerele de consiliu au reprezentat până acum locul unde magistraţii discutau şi soluţionau anumite cereri, privind judecata în sine sau acţiunea de executare, fără publicitate şi discuţii contradictorii. În urma unei legi aprobată la finele anului trecut, astfel de încăperi dispar şi prin urmare toate proiectele care le prevedeau vor fi modificate.
În Judecătoria Drăgăşani mai frig înăuntru, decât afară, într-o clădire seculară
La Judecătoria Drăgăşani, în sălile de judecată iarna este mai frig ca afară, iar apa caldă un lux în secolul XXI. Grupul sanitar se află în fundul curţii, şi pentru magistraţi şi pentru justiţiabili. Iarna, când apa îngheaţă în conducte, angajaţii vin cu găleţi cu apă de acasă.
Clădirea a fost construită în urmă cu 100 de ani. Nimeni nu ştie când s-au făcut ultimele reparaţii sau modernizări. Pentru că nu există încălzire centrală, focul în sobe nu face faţă în sălile de judecată. De altfel, multe sobe stau să cadă, iar apa s-a infiltrat şi aici prin pereţi.
În ultimul deceniu s-a reuşit obţinerea unor fonduri pentru schimbarea unei sobe şi a parchetului dintr-unul din birouri care se inunda de câte ori ploua. Uneori nici bani pentru înlocuirea becurilor nu sunt.
În privinţa arhivei nici nu mai avem ce comenta, fiindcă încăperea care o deserveşte nu doar că nu oferă condiţii pentru păstrarea într-un mod corespunzător a documentelor, dar igrasia, pereţii crăpaţi reprezintă mediul infect în care sunt păstrate actele.
În ciuda acestor condiţii, magistraţii din Drăgăşani recunosc că o duc mai bine decât colegii lor din Horezu.
Schema judecătoriei Drăgăşani a fost de 11 judecători, apoi s-a redus la 7, dar a existat o perioadă în care a funcţionat cu doar cu 4 judecători, în condiţiile în care deserveşte al doilea oraş ca mărime din Vâlcea şi tot sudul judeţului. La Horezu se lucrează tot cu deficit de personal, de fapt a fost o vreme când un singur judecător deservea întreaga activitate.
800.000 de euro, de negăsit, pentru transformarea unei maternităţi în judecătorie
„Pentru Judecătoria Drăgăşani am reuşit să obţinem trecerea în proprietatea Ministerului de Justiţie şi în administrarea Tribunalului a fostului local al Maternităţii, dar nu am reuşit să obţinem cei 800.000 de euro necesari pentru renovare şi reamanajare ca sediu de instanţă”, a explicat preşedintele Tribunalului Vâlcea, Adrian Gheorghiţă.
Aşadar, nu este un mister de ce magistraţii ocolesc astfel de instanţe. În ciuda promisiunilor, judecătorii din Drăgăşani nu par deloc încântaţi să se mute în sediul fostei Maternităţi, despre care ei spun că este la fel de vechi şi insalubru.
Aici a funcţionat aproape un secol instituţia medicală, iar microbii, lasă ei de înţeles, nu vor dispărea indiferent câte straturi de tencuială vor fi date. Dar recunosc că nici nu ştiu altele soluţii.
Şi membrii CSM recunosc problemele instanţelor de judecată, în public sau online
Despre problemele instanţelor de judecată a vorbit în nenumărate rânduri, în public sau pe pagina sa de socializare, un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, care provine din sistemul vâlcean. Bogdan Mateescu, judecător la CSM, a fost preşedinte al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea şi cunoaşte foarte bine realităţile instanţelor de judecată.
Pe pagina sa de socializare, acesta a explicat care a fost rolul camerelor de consiliu şi ce va reprezenta de acum încolo lipsa lor: „Cercetarea procesului în faţa primei instanţe, în viziunea legiuitorului, la momentul conceperii noului Cod de procedură civilă, a fost aceea a unei activităţi dinamice între judecător şi părţi, cu termene foarte scurte, în camera de consiliu. Cu toate acestea, motivând în sensul lipsurilor logistice ale instanţelor de judecată, art. 240 CPC, privind cercetarea procesului în camera de consiliu a fost amânat de la aplicare, an de an, până în acest moment. Într-un final, s-a decis că este imposibil ca într-un viitor rezonabil de apropiat să se ajungă la aplicarea lui, astfel că Legea nr. 310/2018 stabileşte în mod ferm: Cercetarea procesului se desfăşoară în şedinţă publică, cu citarea părţilor, dacă legea nu prevede altfel. Dispoziţiile art. 154 sunt aplicabile.
În mod indubitabil, schimbarea sistemului într-o astfel de manieră - cercetarea procesului în cameră de consiliu - generează costuri ridicate, precum şi numeroase dificultăţi de aplicare. Cu toate acestea, nu pot să nu regret faptul că, încă o dată, se renunţă la o normă ce ar fi generat beneficii concrete şi indiscutabile, din perspectiva soluţionării cauzelor în termene mult mai scurte, cel puţin în primă instanţă, alegând întoarcerea către vechile concepţii, motivat doar de dorinţa rămânerii în pasivitate”, a explicat magistratul CSM.
„Departe de a fi perfectă, justiţia e ultima redută unde cetăţeanul îşi caută dreptatea”
Tot el a atras atenţia, în ultimii ani, în cadrul şedinţelor anuale de bilanţ ale instanţelor din România, la care a fost invitat, asupra sediilor insalubre, „unele chiar cu bucăţi de zid care se desprind, punând în pericol deopotrivă magistraţi şi justiţiabili (cum este cazul Judecătoriei Horezu – n.r.), cu echipament IT invechit, cu mobilier vechi, cu toalete în curte (ca în cazul Judecătoriei Drăgăşani - n.r.), cu limitări în folosirea consumabilelor ori cu penalităţi la plata utilităţilor, cu buget de investiţii în infrastructura instanţelor din ce în ce mai mic, instanţe şi parchete cu deficit de personal (ambele instanţe din Vâlcea – n.r.)”.
Membrul CSM consideră că toate aceste lipsuri asociate cu modificările Legilor Justiţiei sunt în măsură a-l afecta pe magistrat în mod direct şi pe cetăţean în mod indirect.
„V-am expus (doar) câteva lucruri, ca să înţelegeţi starea de nelinişte, de tensiune care s-a tot acumulat în sistemul judiciar. Nici o exagerare. Aceste împrejurări, dublate de modificări intempestive de natură legislativă discutabile, afectează magistratul. Însă afectat fiind el, cel care resimte este, din păcate, cetăţeanul. El trebuie să aibă dreptul (constiţutional) de acces efectiv la o justiţie de calitate”, a mai explicat magistratul CSM.
„Ajutăm oare cetăţeanul gestionând în acest mod sistemul judiciar?”
„Magistraţii mi-au mai mărturisit o stare de frustrare şi pentru ca munca lor este pusă sub semnul îndoielii, criticată public în mod nedrept, de multe ori interesat, ori prin declaraţii eronate referitoare la legalitatea completelor colegiale din care fac parte şi mi-au reproşat lipsa de reacţie a CSM. Au vorbit despre resimţirea unei lipse de predictibilitate cu privire la propriul statut. Alţii mi-au relatat îngrijorările legate de IJ (Inspecţia Judiciară- n.r.) - de modul de numire a conducătorilor acesteia, legate de SIIJ (Secţia pentru investigarea infractiunilor din justiţie - n.r)”, a mai explicat Mateescu despre nemulţumirile existente în cadrul instanţelor de judecată din întreaga ţară şi implicit la Vâlcea.
„Ne place sau nu, deşi departe de a fi perfectă, justiţia este ultima redută unde cetăţeanul îşi caută dreptatea. Ajutăm oare cetăţeanul gestionând în acest mod sistemul judiciar?", a concluzionat retoric membrul CSM.
Se încarcă comentariile...
