FOTO O istorie neştiută. Trădat de boieri şi de contele de Kiraly, Mihai Viteazul a folosit o strategie militară făcută celebră după două secole de Napoleon Bonaparte
0
La Vâlcea s-a realizat de curând cel mai lung tricolor cu istoria românilor în imagini, desfăşurat pe 30 de metri liniari, care a fost expus pentru prima dată în Salina de la Ocnele Mari. Cu această ocazie, istoricul Ovidiu Udrescu a vorbit despre o „altfel de istorie, una mai aproape de adevăr”, povestind lucruri mai puţin sau chiar deloc ştiute despre Mihai Viteazul.
„Toate aceste personaje care se regăsesc pe tricolor au adus o contribuţie importantă în formarea naţiei române”, a explicat istoricul înainte de a prezenta momente esenţiale în istoria românilor redate prin chintesenţa vorbelor unui mare domnitor: „Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei”.
O istorie modificată: războaie purtate în numele Crucii, nu a ideii de unitate
Despre Mihai Viteazul s-au spus multe lucruri de-a lungul vremii, unele mai mult sau mai puţin adevărate, altele cosmetizate: „Această idee de unitate, nu neapărat etnică, este una foarte veche. Cronicarii bizantini, precum Laonic Chalcocondil (Laonikos Chalkokondylas – n.r.), Anna Comnena, aminteau despre teritoriul locuit de vlahi, valahi, blahi etc. şi foloseau termenul de Dacia. Şi sunt şi alte exemple. Ideea, foarte veche, a fost pusă în practică de Mihai Viteazul, nu neapărat datorită dorinţei acerbe de unitate. Eu spun că aceasta este rezultatul”, este de părere istoricul vâlcean.
Ovidiu Udrescu susţine că, potrivit arhivelor, unirea nu a fost pomenită niciodată ca scop al războaielor purtate de marele domnitor: „În toate documentele vremii, când se pomeneşte despre războaiele purtate de Mihai Viteazul se specifică faptul că au fost făcute întotdeauna în numele Crucii. Chiar şi atunci când se avânta în luptă, invoca numele lui Iisus şi al lui Dumnezeu şi pornea la luptă. Nu pomenea niciodată despre unitatea etnică. La fel, ar trebui să ne iasă din cap chestiunea cu ”Ţara Rumânească, Ardealul, Moldova, asta-i pohta ce-am pohtit Eu”, a mai spus istoricul.
Acesta a argumentat acest lucru prin faptul că documentele, frânturile preluate în filme, au fost încetăţenite ca fiind reale. „Dacă o să luaţi cartea lui Constantiniu, cu acea istorie furată („O istorie sinceră a poporului român” – n.r.), o să vedeţi şi această chestiune cu Mihai Viteazul. Chestiunile ce ţin de propagandă nu diminuează însă cu nimic faptele sale”, mai crede specialistul, referindu-se la confuzia pe care de multe ori au creat-o filmele şi propaganda care s-a făcut prin intermediul lor.
La Călugăreni, „ne-am ciocnit doar cu o avangardă a oastei otomane”
Istoricul Ovidiu Udrescu a vorbit şi despre alte aspecte controversate privind bătăliile marelui domnitor: „În ajunul Bătăliei de la Călugăreni, una decisivă pentru poporul român, comandantul armatelor otomane era Ferhat Paşa. A fost înlocuit cu Sinan Paşa, considerat cel mai mare comandant de oşti. Însă, la Călugăreni, Mihai Viteazul s-a ciocnit cu o avangardă a oastei otomane. Dar aici, nu trebuie să existe confuzie cu o bătălie de o amploare uriaşă, fiindcă ştim că armata otomană avea 100.000 de soldaţi”.
De ce a trecut domnitorul podul peste Neajlov – o întrebare încă fără răspuns
De ce este această bătălie foarte importantă pentru istoria noastră, explică tot istoricul vâlcean. „Mihai Viteazul avea de partea sa aproximativ 10.000 de oameni. Turcii, mai mult decât dublu. A fost ales podul de pe Neajlov ca strategie, fiindcă deşi erau foarte mulţi, turcii nu puteau trece decât în număr mic peste pod. Aşa se spune. Mie, personal, mi se pare o prostie. Aşa învăţăm istorie! Dar dacă este aşa, vă întreb, de ce a trecut Mihai Viteazul podul? Eu nu ştiu. Am vrut doar să vă arăt că se învaţă în continuare lucruri incorecte, fără noimă. A atacat oastea otomană, le-a cucerit tunurile, turcii s-au trezit din buimăceală, au fost probabil puţin şocaţi. În schimb, au contraatacat. Au trecut şi ei podul şi ce a urmat nu prea se spune”.
Tactica militară a lui Mihai Viteazul, folosită două secole mai târziu şi de Napoleon
Ce se ştie însă, din punct de vedere istoric, este că domnitorul român a folosit o strategie militară pe care ulterior un alt comandant de oşti o va face celebră: „Ce ştim este că Mihai şi-a retras în ordine armata în formă de unghi, cu vârful spre turci, tehnică aplicată un pic mai târziu şi de către Napoleon. Dar, se pare că trupele lui Mihai erau demoralizate. Cu toate acestea, a ordonat contraatacul împotriva turcilor”, mai spune istoricul, explicând în continuare şi ce anume l-a determinat pe domnitor să procedeze astfel.
Trădarea contelui Kiraly: s-a prefăcut că intră în luptă doar trăgând salve de tun
O chestiune mai puţin ştiută este legată de trădarea contelui Kiraly. Mihai Viteazul este unul dintre domnitorii care au avut de-a face cu trădările celor pe care-i considera mai mult sau mai puţin apropiaţi. „Ce nu prea se ştie este că sprijinul oferit de armata condusă de Kiraly (Albert Kiraly – n.r.) nu a venit. S-au tras nişte salve de tun, ca să pară că este în mişcare. Pe atunci nu existau drone şi altă tehnologie. Mihai Viteazul, când a auzit tunurile, a decis să reintre în luptă”, mai explică specialistul în istorie motivul care l-a determinat pe domnitor să contraatace.
Bătălia de la Călugăreni şi victoria de o zi
O trădare care s-a concretizat printr-o victorie de scurtă durată: „S-a urcat pe cal şi a intrat în luptă – este prima semnalare de participare directă la luptă. Pe primul paşă l-a despicat în două până la brâu, celui de-al doilea i-a zburat capul şi a fost suficient, iar potrivit martorilor oculari, boierii au prins curaj şi au năvălit peste turci. Se cunoaşte povestea că Sinan a căzut de pe cal, şi-ar fi rupt doi dinţi, l-a salvat un ostaş. În istoriografie, această bătălie este cunoscută ca o victoria de o zi. Mihai a înfrânt doar o mică parte din marea oaste a Imperiului Otoman. Drept dovadă, el a decis să se retragă, iar turcii au luat Târgoviştea, Bucureştiul ş.a.m.d.”
Bătălia de la Călugăreni a fost una dintre marile bătălii de debut ale domnitorului. În urma acestei victorii va primi sprijin de la Sigismund, de la Marele Duce de Toscana şi de la Maximilian.
Bătălia de la Giurgiu – „unul din cele mai mari dezastre pentru armata otomană”
Un alt moment marcant l-a reprezentat Bătălia de la Giurgiu: „Este unul din cele mai mare dezastre pentru Armata Otomană. Au murit atât de mulţi că nu s-a ştiut niciodată cu exactitate câţi. În mijlocul Dunării exista o insulă, la care ducea un pod peste care se spune că s-ar fi bulucit turcii, mulţi au căzut în apă cu cai cu tot. S-a umplut atât de mult apa cu cadavre, încât s-a ajuns până la nivelul podului, iar turcii au traversat direct Dunărea peste cadavrele propriilor ostaşi. Aşa de mare a fost măcelul! Şi mai ştim că 10.000 de robi au fost salvaţi din mâinile turcilor”, a mai povestit istoricul.
Trădat sistematic de proprii boieri, ucis de mercenari francezi
Expoziţia tricoloră în imagini, de la Vâlcea, nu putea trece cu vederea peste Bătălia de la Şelimbăr, printr-o gravură de secol XVII, dar şi de renumita scenă de intrare a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. Ultima scenă redă moartea lui Mihai Viteazul: „Am avut în istorie multe momente de bravură, curaj, dar şi multe momente triste, de acest gen. Parcă avem scris undeva ca, atunci când se ridică o stea, să-i dăm la temelie. Şi lucrurile nu sunt lămurite pe deplin. Se ştie că a fost ucis de nişte mercenari francezi şi aşa mai departe. Mihai Viteazul a fost trădat sistematic de către proprii boieri, chiar în timpul luptei de la Călugăreni! Şi mă gândeam ce profil psihologic trebuie să fi avut acest om! Mihai Viteazul a fost trădat de către marele vistiernic Dan, de către marele logofăt Chisar şi de către alţii! Contele Kiraly şi cu armatele de la Sigismund Bathory, că nu erau austro-ungari, au tras doar nişte salve de tun, fusese plătit de Divan pentru a nu intra în luptă”, a mai explicat istoricul Ovidiu Udrescu despre o pagină din „Istoria altfel”.
Se încarcă comentariile...
