FOTO Globetrotterii din Marea Britanie care s-au îndrăgostit iremediabil de România: „Ne-am simţit ca nişte regi“
0
Doi bloggeri din Marea Britanie au părăsit de curând România, după mai bine de o lună de călătorii, dublu faţă de cât îşi plănuiseră iniţial. Pe blogul lor, Ludwig's Odyssey, Wendy şi Rapha au postat o serie de impresii cu locurile pe care le-au vizitat, dar şi o fabuloasă colecţie a unei Românii în imagini.
Fotografiile celor doi bloggeri din U.K. arată o ţară aşa cum noi, românii, nu prea suntem obişnuiţi să o vedem, promovându-ne astfel în cel mai onest mod cu putinţă.
Vizita globetrotterilor în România s-a prelungit şi din cauza unor defecţiuni tehnice la campervanul cu care colindă Europa, dar şi pentru a beneficia de serviciile turismului stomatologic de la noi.
Wendy şi Rapha cutreieră de câţiva ani lumea. Au ajuns în România, pe la jumătatea lunii iunie şi au părăsit-o la începutul lunii august, fascinaţi în general de locurile vizitate. România este motivul principal pentru care au ales să vadă Europa de Est, fiindcă în urmă cu patru ani s-au împrietenit cu doi români, din Voineasa – Vâlcea, pe care i-au întâlnit în India.
„România a fost probabil principalul motiv pentru care am decis să călătorim în Europa de Est”
Călătoria în Europa de Est şi-au planificat s-o străbată într-o dubiţă recondiţionată. Au intrat în ţară pe la Oradea, după ce au avut neşansa de a sta în vamă la o coadă de maşini, obişnuită pentru noi. „România a fost probabil principalul motiv pentru care am decis să călătorim în Europa de Est, aşa că am fost foarte entuziasmaţi să ajungem aici. Face parte din UE, fără să fie o ţară Schengen, aşa că a trebuit să trecem prin formalităţile de control de la frontieră - fără nici o problemă pentru noi - dar coada de camioane care încerca să intre din Ungaria era întinsă pe 2 km... A trebuit să cumpărăm o vignetă care să ne permită să străbatem drumurile României”, îşi încep şirul aventurilor trăite în România globetrotterii pe blogul personal.
Centrul din Oradea „are câteva clădiri frumoase de tip Art Nouveau”
Cât despre oraşul considerat cel mai frumos din România, bloggeri menţionează: „Am intrat în ţară pe undeva prin apropiere de Oradea, aşa că ne-am oprit să o vizităm câteva ore. Este o întindere masivă de blocuri comuniste din beton, dar centrul are câteva clădiri frumoase de tip Art Nouveau, care datează din momentul în care această zonă (Crişana) se afla în Imperiul Austro-Ungar - de fapt, o treime din ea era acolo şi la izbucnirea Primul Război Mondial, inclusiv Transilvania”, mai povestesc străinii.
Pălinca degustată pentru prima oară în compania unui etnic maghiar şi a unui spaniol
Au ajuns şi la Peştera „Unguru Mare” despre care au scris: „Ce loc frumos, într-o vale, pe malul unui râu”, referindu-se la Crişul Repede. Peşterea grandioasă prin dimensiunile sale a fost locuită încă din neolitic. Aici s-au împrietenit cu un etnic maghiar şi un spaniol care veniseră special să viziteze peştera şi să facă o căţărare rapidă pe stâncă. Cu ei au împărţit pentru prima dată experienţa pălincii româneşti.„Ei bine, nu am putut refuza şi am ajuns să discutăm, apoi să mâncăm şi să bem vin împreună pentru toată seara şi toată noaptea. Am avut noroc să-i întâlnim.”
Campingul de la Glăvoi - „o comună nebună de hippy”
După o baie în Criş, bloggerii s-au îndreptat spre Munţii Apuseni, unde au înnoptat în campingul de la Glăvoi, din Padiş: „Ultimii 2 km i-am parcurs în peste 10 minute, datorită condiţiilor rutiere, de fapt nu exista nici un drum, era nepavat şi acoperit cu pietre”, s-au minunat globetrotterii. „Este ca o comună nebună de hippy, sus aici, cu tentă uşor comercială din cauza antreprenorilor care vând alimente şi băuturi”.
Au fost impresionaţi însă de „marea curăţenie din pădurile de conifere. Ne-am simţit ca la un festival, de la care lipsea muzica. Există o mulţime de trasee de mers pe jos, dar, de asemenea, pare a fi un loc minunat de relaxare, dacă vremea este bună. Din păcate, pentru noi, a plouat torenţial, aşa că nu am stat prea mult”.
Peştera Urşilor, „foarte impresionantă, cu stalactite excelente şi stalagmite dintre cele mai bune”
Au apucat însă să meargă la Peştera Urşilor: „numită astfel după oasele fosilizate ale urşilor din Peştera de Gheaţă, descoperită în anii 1970. Urşii fuseseră blocaţi înăuntru, după ce intrarea s-a prăbuşit, astfel încât peste tot sunt fragmente de oase, unul dintre schelete fiind complet intact (trebuie să fi fost ultimul care a supravieţuit după ce i-a mâncat pe ceilalţi)”, mai scriu bloggerii.
Este unul dintre locurile care uimit cel mai mult, nici nu se putea altfel, având în vedere că este considerat obiectivul turistic cel mai vizitat din România, o capodoperă a naturii, unică atât la noi cât şi în Europa: „Aceasta a fost o peşteră foarte impresionantă, cu stalactite excelente, formaţiuni de stalagmite, unele dintre cele mai bune pe care le-am văzut şi, bineînţeles, oasele de urs. Am fost însoţiţi de ghid, fotografiile fiind permise doar dacă aţi plătit ceva mai mult pentru acest privilegiu, dar am reuşit să facem câteva”, povestesc Rapha şi Wendy.
Drumuri nebuneşti, când netede când abrupte
„După aceea, am pornit mai departe, spre sud, pe nişte drumuri nebuneşti, care erau când fantastic de netede, când abrupte, neamenajate, neterminate, până când am trecut în Transilvania şi apoi lucrurile s-au schimbat radical, drumul principal a fost perfect”, descriu în continuare aventurile trăite în România, bloggeri din Marea Britanie.
Cetatea Corvinilor „loc excelent de vizitat”
La Deva au ratat Cetatea, dar nu şi la Hunedoara, unde: „o scurtă călătorie ne-a dus într-un oraş cu multe fabrici şi clădiri comuniste uitate la periferia oraşului, dar care are un fantastic castel - al Corvinilor. Dacă aţi citit "În jurul lumii în 80 de zile", aţi putea fi familiarizat cu acesta. Locul este excelent de vizitat, chiar dacă piesele au fost restaurate în anii 1960, s-a făcut o treabă excelentă”.
„Înţeleg multe cuvinte româneşti scrise, fiind bazate pe latină, vorbirea este o poveste diferită”
De aici s-au dus spre campingul din satul Aurel Vlaicu - „acesta este numele versiunii româneşti a fraţilor Wright - satul a fost redenumit în 1927 în onoarea celui care apare şi pe bancnota de 50 lei (RON). Am nimerit chiar la sărbătoarea care-i cinsteşte memoria. Aşa că am rămas puţin mai mult pentru a vedea evenimentul”.
I-au impresionat rugăciunile recitate de o fetiţă, au remarcat apoi speech-ul primarului şi exerciţiul demonstrativ făcut „de câteva avioane şi un elicopter militar” după care au plecat „la iarbă verde, grătare, bere şi muzică populară. A fost o experienţă distractivă, chiar dacă muzica a părut aceeaşi timp de aproximativ 4 ore. Am presupus că melodiile sunt despre dragoste şi alte trăiri asemănătoare, precum şi o mulţime de cântece tradiţionale. Deşi înţeleg multe cuvinte româneşti scrise, fiind bazate pe latină, vorbirea este o poveste diferită”, a explicat Raphael Gallois, de origine franceză, dar stabilit de peste trei decenii în Marea Britanie.
Alba Iulia „se mândreşte cu o cetate în stilul Vauban şi clădiri şi biserici foarte bine restaurate”
„Ne-am decis să rămânem o altă zi la camping, deoarece există un oraş la aproximativ 30 de minute, numit Alba Iulia, care are notă istorică. România a anunţat unirea cu Transilvania (printre alte teritorii) aici, în 1599 - numai timp de doi ani - şi din nou după Primul Război Mondial, în 1918. Deci, România aşa cum o cunoaştem astăzi are 100 de ani! Ar trebui să existe nişte sărbători fantastice de 1 Decembrie pentru a marca acest lucru. Oraşul se mândreşte cu o cetate completă, în stilul Vauban şi cu câteva clădiri şi biserici foarte bine restaurate, în interiorul zidurilor, precum şi multe statui de bronz. La periferie, povestea este diferită, foarte multe blocuri comuniste din beton, dar acest lucru este de aşteptat în România”, motiv pentru care îşi îndeamnă cititorii interesaţi să vadă locurile, să rămână în zona cetăţii.
Uimiţi de turnurile ţigăneşti, iniţial bloggerii au crezut că sunt o nouă modă arhitecturală catalogând-o ca - „acestă joncţiune ostentativă trebuie să fie o tendinţă în România”, până s-au lămurit ce este cu ele.
Au concluzionat la finele primului dintre articolele despre aventurile călătoriei prin România: „Ne simţim foarte în siguranţă şi oamenii sunt foarte prietenoşi”.
„Ne-am simţit ca nişte regi”, răsfăţaţi de către prieteni cu „delicioase mâncăruri tradiţionale”
Rapha şi Wendy au făcut un popas, cât timp s-au aflat în România şi la Voineasa, în Vâlcea, la prietenii pe care i-au cunoscut în India, în 2014, chiar dacă zona nu se afla în planul dinainte trasat.
„Pe Andrei şi Alexandra i-am întâlnit pentru prima dată în Udaipur, călătorind în Nepal şi India. Îi reîntâlnim după 4 ani, căsătoriţi şi cu un adorabil băieţel numit Luc”, povestesc bloggerii.
Aflăm despre Alexandra că a renunţat temporar la jobul de jurnalist pentru a fi „mamă cu normă întreagă”, dar şi „un blogger foarte activ” şi autoarea unei cărţi, iar despre Andrei că are un job excelent care-l duce în toate colţurile lumii.
Cât au stat la Voineasa s-au simţit „ca nişte regi”, uimiţi de ospitalitatea românească: „Ne-au făcut să ne simţim de parcă am fi fost de-ai lor, ne-au cazat într-un apartament al familiei şi ne-au hrănit în fiecare zi cu mâncăruri tradiţionale româneşti delicioase”.
„Voineasa este tare frumoasă, zici că suntem în Elveţia, păcat că e pustie ca un cimitir”
Despre Voineasa „o staţiune foarte populară în anii 1970”, povestesc că „a fost neglijată de-a lungul timpului şi încă arată ca acum 40 de ani. Se pare că este aproape abandonată, dar de fapt este încă deschisă. Andrei şi Ali încearcă să reînvie zona, golind staţiunea de gunoaie şi readucând la viaţă cabanele de vacanţă, „dar acest lucru poate dura mulţi ani, şi nu îi împiedică efortul, ci birocraţia.”
Cu toate acestea: „Voineasa este tare frumoasă, zici că suntem în Elveţia, păcat că e pustie ca un cimitir”, au concluzionat globe-trotterii.
Hidrocentrala Ciunget, proiectată la 140 de metri în subteranul unui munte - „fascinantă”
Graţie tatălui Alexandrei, care lucrează la „Centrala Hidroenergetică Lotru – Ciunget, una din cele mai mari din Europa” au beneficiat de un tur privat în subteranul construcţiei pe care au descris-o ca fiind „fascinantă” ca tehnică şi aspect. „Zgomotul creat de turbinele închise într-o cameră izolată, aflată la câteva niveluri mai jos, era asurzitor. Puterea celor trei generatoare, imensă. Centrala este alimentată de către Lacul Vidra, aflat mai sus pe munte, printr-o conductă subterană de 800 metri lungime, are o capacitate instalată de 510 MW, iar instalaţia generează aproximativ 10% din producţia electrică anuală a României”, au povestit bloggerii dezamăgiţi că nu pot publica poze cu interiorul centralei: „Pare ciudat, fiindcă, la o căutare pe Google, vei vedea o mulţime de imagini şi informaţii despre acest loc”, dar s-au împăcat cu ideea, pentru a nu-şi pune prietenul în dificultate.
Transalpina: „cu siguranţă spectaculosă, nu pot să cred că puteam s-o ratăm”
După Ciunget, au ajuns pe cea mai înaltă şosea din România - Transalpina, un alt obiectiv pe care nu şi-l propuseseră în traseu, dar despre care au spus: „Cu siguranţă a fost spectaculos, la 2000 m, nu pot să cred că puteam s-o ratăm!”
„Vederi absolut magice” la cel mai mare lac glaciar din Parâng - Gâlcescu
Sejurul în Vâlcea s-a prelungit, din cauza unor defecţiuni tehnice apărute la maşină, timp în care au avut „trei plimbări fantastice în munţi”. Primul traseu a inclus Lacul Gâlcescu, cel mai mare lac glaciar din Masivul Parâng şi o ascensiune pe munte timp de cinci ore pentru a avea parte de „vederi absolut magice”.
„Preţul pentru tratament privat stomatologic în Marea Britanie, astronomic faţă de România”
După Vâlcea a urmat capitala ţării. „Generozitatea prietenilor din Voineasa a continuat în Bucureşti. Au insistat să petrecem câteva nopţi în apartamentul lor. Campingurile din jurul Bucureştiului sunt inexistente”, motiv pentru care au închiriat câteva spaţii de ieftine prin Air BnB, în zona Tineretului, lângă o foarte apropiată staţie de metrou.
„În mod normal, câteva nopţi ar fi fost suficiente pentru o vizită aici, dar cu mult înainte de plecarea din Marea Britanie, anul trecut de fapt, am decis deja că trebuie să văd un expert dentar aici. Este o poveste foarte lungă şi plictisitoare, dar este suficient să spun că trebuia să-mi rezolv problemele dentare, fiindcă preţul pentru tratament privat în Marea Britanie este astronomic în comparaţie cu ţările cum ar fi România, Polonia, Ungaria etc.”
Bucureşti, „peste aşteptări”, cu clădirile sale interesante şi arta stradală
„Peste aşteptări, ne bucurăm de Bucureşti. Preconcepţiile noastre despre o junglă de beton în stil sovietic au fost reale pe locuri, dar nu peste tot. Există câteva clădiri interesante de văzut şi ne-am bucurat cu adevărat de arta stradală”, au mai comentat pe blogul lor globetrotterii.
O întâlnire memorabilă cu delfinii
După Bucureşti au mers la mare: „Ne-am mutat în continuare pe coastă, după trei luni pe drum, a venit timpul să stăm la plajă, la Marea Neagră”. Prima oprire a fost la plaja Corbu – „punctul cel mai estic pe care-l vom atinge în această călătorie”, de unde au plecat a doua zi „neavând prea multe de făcut în zonă”, spre sudul litoralului.
„Pe drum ne-am oprit la Mamaia. Este o fâşie lungă, de fapt un istm, plin de coaste, cu hoteluri, iar plaja lungă de nisip este complet umplută cu şezlonguri.”
O plimbare pe ponton le-a oferit ocazia de a vedea „nişte delfini, pe partea cealaltă a portului”. Nu a fost singura întâlnire memorabilă cu fauna din România. Într-una din conversaţiile avute cu ei, ne povesteau entuziasmaţi că au reuşit să vadă şi urşi, pe Valea Cerbului: „Un exemplar dimineaţa, şi un adult, la lăsarea serii”.
N-au ratat nici Constanţa unde s-au plimbat puţin prin oraşul vechi. „A fost destul de plăcut”, au spus bloggerii catalogând Cazinoul drept „o clădire destul de cool”.
„Vama Veche, ne-a plăcut, ne-a amintit de Asia, o amestecătură din locurile în care am mers”
Vama Veche însă le-a schimbat cu totul impresia despre litoralul românesc: „în zilele comuniste, era un refugiu pentru gânditorii liberi, hippii şi alţii, care, din anumite motive, a fost tolerat de regimul lui Ceauşescu. După revoluţia din 1989, a devenit din ce în ce mai boemă”, până când au început să apară hotelurile şi inevitabil tot mai mulţi oameni au început să vină.
„Ne-a plăcut aici, ne-a amintit cu adevărat de Asia. A fost o amestecătură din locurile în care noi am mers. Un loc în care modernitatea întâlneşte vechiul, prin casele din lemn. Oricum, este un loc de petrecere adevărat şi există multe baruri, unde te poţi distra şi dansa până la apariţia soarelui, fără să mai spunem că nu este locul potrivit pentru a veni dacă vă place somnul”, au descris bloggerii cea mai sudică staţiune de pe litoralul românesc.
„România, o iubim, am întâlnit nişte oameni minunaţi şi ne-am bucurat de frumuseţea locului”
I-a încântat camparea gratuită şi prezenţa numeroaselor campervane şi rulote dintr-un loc „destul de îndepărtat de muzica banging. Există o mulţime de corturi împrăştiate, inclusiv pe plajă, care pare să fie populară printre nudişti. Există un adevărat amestec de oameni aici. Ne-a plăcut suficient pentru a rămâne timp de câteva zile. Marea Neagră este caldă şi nu foarte sărată, deci nu este nevoie disperată de un duş”
„Asta este România, deocamdată. O iubim, ne-am întâlnit cu nişte oameni minunaţi şi ne-am bucurat cu adevărat de frumuseţea locului”, au mai spus bloggerii la finalul materialelor postate despre experienţele trăite în ţara noastră.
Se încarcă comentariile...
