FOTO Ghid de vacanţă: Băile Govora, o bijuterie balneară şi arhitecturală prea puţin ştiută a României
0Staţiunea Băile Govora oferă nu doar cel mai mare parc balnear din ţară, ci şi un muzeu de arhitectură în aer liber, majoritatea clădirilor din oraş fiind adevărate opere de artă.
Deşi neglijată multă vreme, cocheta staţiune a început să-şi recapete farmecul de odinioară datorită unui efort comun al comunităţii, antreprenorilor şi autorităţilor.
Despre staţiunea Băile Govora, din judeţul Vâlcea, se spune, de mai bine de un secol, că are cel mai curat aer din Europa. De altfel, pe timpuri, acesta era „cârligul“ prin care aristocraţia şi burghezia Principatelor erau convinse să renunţe la vilegiaturile din Vest în favoarea celor din ţară. Şi chiar dacă după Revoluţie, vreme de peste două decenii, a fost prinsă între interese imobiliare şi retrocedări abuzive ori ilegale, micuţa şi boema staţiune încă atrage turişti, chiar şi în pandemie.
GALERIE FOTO CU OBIECTIVE TURISTICE ŞI CLĂDIRI DE PATRIMONIU DIN BĂILE GOVORA
În zilele noastre, vizitatorii sunt ademeniţi însă cu poveşti despre Brătieni şi alte personalităţi ale locului, despre arhitecţi şi peisagişti renumiţi, dar şi cu baluri şi jocuri de noroc, într-un tur ghidat de arhitecţii Radu Tîrcă şi Ştefania Hîrleaţă, fondatorii Studio Govora.
Intrarea în Parcul Balnear din Govora - Vâlcea
CAZINOUL UNDE NU S-A PARIAT NICIODATĂ
Cu un patrimoniu arhitectural de mare valoare istorică şi estetică, extrem de ofertant, salvat doar parţial
şi, prin urmare, insuficient pus în valoare, staţiunea este considerată un pitoresc muzeu în aer liber. Majoritatea clădirilor din oraş sunt adevărate bijuterii arhitecturale ce poartă semnătura unor arhitecţi celebri, între care Dimitrie Maimarolu, Arta Cerchez, Ştefan Ciocîrlan, Gheorghe Simotta, Ernest Doneaud.
Pe de-o parte, revitalizarea staţiunii se datorează autorităţilor, care au reuşit să readucă la viaţă câteva
obiective turistice de nepreţuit. Pe listă sunt parcul balnear – considerat cel mai mare din România, cu peste 20 de hectare –, Cazinoul, singurul din ţară unde nu s-a pariat niciodată, devenit un centru cultural ce poartă numele celei care l-a creat, Maria Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect-inspector general din Europa.
Cazinoul din Băile Govora - Vâlcea
De asemenea, au fost reamenajate şi aleile de cură balneară şi de promenadă – un traseu care cuprinde o pistă de biciclete şi una de ATV prin pădure, dar şi un parc de distracţie pentru copii şi tineri.
FOIŞORUL INTERBELIC, SALVAT DE COMUNITATE
La rândul ei, comunitatea locală s-a implicat pentru a reda oraşului Băile Govora frumuseţea de altădată. În acest an, tinerii arhitecţi Radu Tîrcă şi Ştefania Hîrleaţă au reuşit să adune în jurul lor un grup de iniţiativă format din specialişti dornici să arate că staţiunea mai are ceva de preţ, pe lângă apele minerale, şi anume, patrimoniul.
Foişorul Interbelic din Băile Govora, refăcut cu ajutorul comunităţii
Aşa a început povestea renaşterii Foişorului interbelic şi a Vilei Ivanovici. Construit în urmă cu aproximativ un secol, edificiul de pe Strada Griviţei este singurul foişor istoric care a rămas în picioare. Amplasat într-o zonă valoroasă şi reprezentativă pentru staţiune – un nucleu de vile interbelice, botezat de localnici „Cartierul CC-ului“ –, foişorul adăpostea cândva fanfara oraşului. Restaurarea sa a fost inclusă în proiectul cultural Zilele Arhitecturii Balneare la Govora, eveniment a cărui primă ediţie s-a derulat în luna august, sub bagheta Asociaţiei ARCHÉ şi Studio Govora, fiind finanţat de Ordinul Arhitecţilor din România. La restaurare au participat şi voluntari din România, Franţa, Germania, Iordania şi Turcia.
„Foarte aproape de Parcul Balnear, dar totuşi ascuns de ochii şi paşii turiştilor, se află singurul foişor istoric rămas în Băile Govora. Construit în 1938, cum am descoperit la Arhivele Judeţene Vâlcea, este una dintre micile comori ale arhitecturii balneare, care poftea odinioară la un popas în timpul plimbărilor de cură“, au explicat arhitecţii.
.
„VILA DANTELATĂ“, UN PERICOL PUBLIC
Vila Ivanovici, un alt imobil deosebit, a fost singurul monument de patrimoniu din oraşul Govora pentru care s-au putut obţine fonduri de la Ministerul Culturii, fiind o proprietate publică.
O clădire veche de 120 de ani, declarată de 15 ani „pericol public de prăbuşire“. Pentru salvarea „vilei cu dantelă“, construcţia fiind sortită demolării, a fost demarată o campanie de strângere de fonduri pentru cofinanţare.
Vila Ivanovici - pusă în siguranţă printr-un proiect civic cu bani de la Institutul Naţional al Patrimoniului
Cei peste 200 de donatori, sponsori şi parteneri au fost răsplătiţi pentru implicare cu tururi ghidate,
experienţe gastronomice şi degustări de vin.
În urma proiectului depus pentru realizarea intervenţiei de urgenţă, în cadrul apelului lansat de Institutul Naţional al Patrimoniului, au fost demarate deja lucrările la Vila Ivanovici, obţinându-se o finanţare de 200.000 de lei.
Readucerea la viaţă a farmecului de odinioară a staţiunii se datorează şi antreprenorilor locali şi unor firme precum Băile Govora S.A., care a reuşit să refacă un alt simbol al staţiunii – Hotelul Palace, o clădire de patrimoniu, de o inegalabilă frumuseţe. Renovarea a păstrat toate elementele originale: arhitectura eclectică, cu influenţe Art Nouveau, şi îmbinarea de stiluri, de la rococo, baroc, clasic şi renascentist până la elementele de inspiraţie neoromânească.
Hotelul are 365 de ferestre şi uşi, număr care simbolizează zilele anului. Clădirea a fost proiectată astfel încât în fiecare zi soarele să poată fi văzut din fiecare cameră a hotelului, motiv pentru care se spune că: „La Govora, soarele se închiriază cu ora“.
Hotelul în care „soarele se închiriază cu ora“, Palace din Băile Govora
Palace, primul hotel din România cu bază medicală integrată, a primit anul trecut Oscarul turismului balnear, la categoria „Cel mai bun hotel cu SPA şi bază de tratament în clădire istorică, renovată, păstrând arhitectura originală“, în cadrul primei ediţii a galei Premiilor turismului balner şi SPA din România.
În urmă cu un secol, hotelul unic în România era destinat highlife-ului, fiind căutat atât de protipendada bucureşteană, cât şi de cea pariziană. Astăzi, este din nou în vogă.
EXPLORAREA BOGĂŢIEI PATRIMONIULUI DIN ORAŞ
Zilele Arhitecturii Balneare din Govora au reprezentat un eveniment dedicat explorării patrimoniului oraşului prin tururi ghidate, ateliere tematice, vânătoare de comori, concerte, proiecţii de film, seri de storytelling şi expoziţii, având ca parteneri oficiali Institutul Naţional al Patrimoniului, Primăria oraşului, Societatea Băile Govora şi comunitatea locală.
Proiecţii de lumini la Zilele Arhitecturii Balneare de la Govora
Băile Govora mai are şi alte comori ce abia aşteaptă să fie descoperite de către vizitatori. De pildă, primul grand-hotel al oraşului, Hotelul Ştefănescu, ridicat de fraţii Ştefănescu la finalul secolului al XIX-lea, în perioada Belle Époque.
O altă bijuterie arhitecturală este Pavilionul Băilor, construit în perioada 1911-1914 şi dat în folosinţă în 1915, dar care, din păcate, se află într-un stadiu avansat de degradare. În aceeaşi situaţie se află şi Uzina Electrică, Vila Sylva şi Vila Crizantema, însă toate merită atenţia, atât a turiştilor, dar mai ales a autorităţilor.
IZVOARE TERAPEUTICE ŞI SPA DE PATRU STELE
Staţiunea Băile Govora este recomandată în continuare pentru apele sale minerale de mare concentraţie, iodurate, bromurate, sulfuroase, clorurate, sodice, hipertone, bicarbonatate, sodice, calcice, hipotone, precum şi pentru izvoarele minerale de crenoterapie (n.r. – terapie hidrominerală prin ingestie), dar şi pentru climat.
„Este unicul areal din sud-estul Europei care are patru tipuri de izvoare minerale extrem de concentrate şi în iod, şi în sulf. Avem o compoziţie realmente unică pentru aceste izvoare, iar dacă te duci în parc, după tratament, este şi mai bine“, a explicat Violeta Niţescu, directorul general al Băile Govora S.A.
În staţiune se fac tratamente atât pentru afecţiunile respiratorii, cât şi pentru cele reumatismale, neurologice, metabolice, pentru combaterea stresului şi pentru întărirea imunităţii. Procedurile de tratament sunt complexe, dar şi individualizate, de la inhaloterapie, la electroterapie, termoterapie, hidrotermoterapie, crenoterapie, kinetoterapie, hidrokinetoterapie şi masaj în hotelurile Palace, Belvedere şi Parc.
Izvoarele minerale de la Băile Govora
În plus, Hotelul Palace face parte din Asociaţia SPA-urilor europene, având un centru spa de patru stele, motiv pentru care poate oferi, pe lângă tratament şi relaxare, un bazin de înot, dar şi aplicaţii la cald cu nămol de la Techirghiol.
Dacă doriţi să vă cazaţi la Băile Govora, preţurile variază între 100 şi peste 300 de lei pe noapte de persoană, în funcţie de unitatea aleasă – vilă, pensiune, hotel de patru stele –, dar şi de facilităţile oferite.
Spre exemplu, la Palace, în orice anotimp, cu respectarea regulilor impuse de pandemie, se poate face baie, dar şi tratament.
MĂNĂSTIRI, ATELIERE POPULARE ŞI MUZEE
Însă o vacanţă în Băile Govora oferă mai mult decât atât, căci în zonă există nenumărate obiective turistice. De pildă, la doar şase kilometri se află Mănăstirea Govora, unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult din România, aceasta găzduind şi prima tipăritură în limba română – „Pravila de la Govora“, primul cod de legi pentru popor.
Ceva mai departe, la 25 de kilometri, este Mănăstirea Dintr-un Lemn, unicul lăcaş de cult din România închinat aviatorilor şi marinarilor, construit dintr-un stejar secular, care adăposteşte o icoană făcătoare de minuni unică în ţară, cu două feţe, de dimensiuni impresionante.
În satul Stoeneşti, aflat la nouă kilometri de oraş, există un atelier popular în care se fac costume tradiţionale din fir de borangic, obţinut din producţia proprie de viermi de mătase a familiei Niculescu, singura familie de sericicultori din România. Şi dacă aţi pornit pe acest drum, aflaţi că în apropiere se află şi Muzeul Trovanţilor de la Costeşti, locul unde găsiţi straniile „pietre vii“ care „cresc“ după fiecare ploaie. Tot în această localitate se află şi celebrele mănăstiri Bistriţa şi Arnota, dar şi poarta de intrare în Parcul Naţional Buila-Vânturariţa şi pe Defileul Cheile Bistriţei.
SUVENIRE ARTIZANALE ŞI PRODUSE LACTATE
În vecinătate se află vestitele cule de la Măldăreşti, dar şi Mănăstirea Hurezi şi ceramica Horezu, ambele incluse în patrimoniul Mondial UNESCO.
Iar în comuna imediat următoare, Vaideeni, la pensiunea Cerna se găseşte un parc de aventură cu trasee prin copaci şi tiroliene, dar şi o salină artificială. Dacă de la Horezu nu puteţi pleca fără vreun suvenir din ceramica tradiţională care se regăseşte pe Strada Olarilor, de la Vaideeni vă recomandăm produsele lactate, aici fiind tărâmul ciobanilor din Oltenia de sub munte.
Şi pentru că tot am pomenit de salină, vă recomandăm şi una naturală: Salina Ocnele Mari, aflată pe drumul spre Râmnicu Vâlcea, la numai 14 kilometri depărtare. Iar dacă aţi ajuns până în Râmnicu Vâlcea, puteţi vizita: Muzeul de Istorie, Casa Simian şi Muzeul Satului Vâlcean, Biblioteca Judeţeană – care găzduieşte cel mai mare vitraliu sub formă de cupolă din lume –, Casa „Anton Pann“ şi Parcul Zăvoi.
De asemenea, puteţi opta pentru staţiunile Olăneşti (26 de kilometri pe ruta scurtă sau 39 de kilometri prin Râmnicu Vâlcea) ori Călimăneşti (39 de kilometri), unde vă aşteaptă mănăstirile Cozia, Ostrov, Turnu şi Stânişoara, dar şi Parcul Naţional Cozia. În plus, vă puteţi relaxa într-o plimbare cu vaporaşul pe Olt sau în nenumăratele bazine cu apă termală şi în parcurile acvatice deschise în sezonul estival.
Staţiunea, nominalizată la Anuala de Arhitectură
Anul acesta, staţiunea Băile Govora a fost prezentă şi la Anuala de Arhitectură Bucureşti, prin două proiecte nominalizate la categoria „Cercetare în arhitectură“, secţiunea „Arhitectură şi experiment – Zilele arhitecturii balneare la Govora“ şi „Diplome de arhitectură – Extinderea Vilei Sylva şi transformarea ei în centru de recuperare balneo-fizio-terapeutică“.
„Nominalizările ne bucură foarte mult, căci sunt rezultatul unei competiţii strânse şi reprezintă o recunoaştere profesională a ideilor şi acţiunilor noastre în Govora. Dar, dincolo de asta, câştigător este oraşul, al cărui patrimoniu şi potenţial sunt promovate în cadrul Anualei, unul dintre principalele evenimente din lumea arhitecturii din România. E un pas spre diversificarea turiştilor şi atragerea unui public interesat de arhitectură, turism cultural şi teme actuale, precum schimbările climatice şi dezvoltarea durabilă. Aceşti turişti-specialişti sunt o resursă importantă, pentru că privesc critic şi constructiv şi pot oferi sfaturi şi idei comunităţilor“, au explicat arhitecţii Ştefania Hîrleaţă şi Radu Tîrcă.
Vă mai recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
