FOTO Cine a fabricat cei mai mici bani din lume. Bancnotele cât un timbru

FOTO Cine a fabricat cei mai mici bani din lume. Bancnotele cât un timbru

Cele mai mici bancnote din lume; Foto: World paper money

O bancnotă românească este catalogată oficial drept cea mai mică din lume. Mai există însă o bancnotă din Maroc care aderă la acest statut, dar n-a fost omologată de Cartea Recordurilor, aşa cum s-a întâmplat în cazul banilor din hârtie româneşti.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
În vremuri de război, monedele sunt adesea emise în cantităţi mici. Dispar de pe piaţă monedele de aur şi argint, pentru valorile lor intrinseci, alte metale, mai ieftine, fiind luate în considerare pentru a emite noi monede. Nici nu-i de mirare că în astfel de timpuri, multe guverne recurg la tipărirea bancnotelor de mici dimensiuni ca înlocuitori temporari. 
 
Aşa s-a întâmplat şi în România, pe vremea Primului Război Mondial. Nichelul, metal folosit la fabricarea monedelor după 1900, era utilizat acum în industria armamentului. În lipsa materiei prime, dar şi datorită nevoilor populaţiei de monedă cu valoare mică, s-a decis fabricarea banilor pe suport de hârtie. Cu cât dimensiunea era mai mică cu atât se folosea mai puţină hârtie şi cerneală. 
 
Circulaţia monetară a fost afectată de la finele anului 1916, odată cu intrarea trupelor germane în Bucureşti şi apariţia Băncii Generale Române, cu capital german. Deşi regimul monedelor era  reglementat din 1880, când a fost înfiinţată Banca Naţională a României. 
 
Era anul 1917, o perioadă tulbure, de maximă criză pentru România, când singura porţiune neocupată din teritoriul ţării rămăsese Moldova. Restul fusese luat cu asalt de trupele bulgare şi cele nemţeşti. În acest context a apărut bancnota de 10 bani. Tipărirea ei a constituit un paradox chiar şi pentru specialişti, având în vedere uriaşa inflaţie din România anului 1917.
 
Bancnota de 10 bani a luat locul monedelor din nichel care la rândul lor înlocuiseră monedele din bronz.
Emisă în 1917 de Ministerul de Finanţe al României, ea a înlocuit moneda care a fost bătută în Anglia şi a circulat în România în perioada 1867 – 1917, şi care se întâlneşte şi în zilele noastre. De la Berlin s-a primit cu regularitate noul mijloc de plată până la 7 octombrie 1918, susţin istoricii. 
 
Nimeni la acea vreme n-a bănuit că un minuscul petic de hârtie, aproape fără valoare sau mai corect spus cu o valoare infimă, va face cunoscut numele României în întreaga lumea. 
 
Valoarea era pe măsura dimensiunilor cât ale unui timbru - 27,5 x 38 mm. Şi, totuşi, bancnota românească  de 10 bani, emisă în 1917, a intrat în Cartea Recordurilor ca cea mai mică bancnotă din lume.
 
A înregistrat un record chiar de la apariţia ei, tocmai pentru că avea cea mai mică valoare a unor bani emişi în România. Între timp, au apărut şi monede de 1 ban şi 5 bani. Valoarea lor este chiar mai mică decât a bancnotei de 10 bani.
 
Bancnota tipărită pe hârtie albă a fost concepută de către desenatorul Horaţiu Sava Dumitriu.
 
Pe o parte a bancnotei apare chipul Regelui Ferdinand I al României, iar pe verso stema României.
Are inscripţionat anul de emisie şi cuvântul „România“. Pe verso, alături de stemă apare deviza regală „Nihil Sine Deo”. Tot pe un fond brun-verde-galben, cu desen floral şi cercuri, apare valoarea „10”, iar sub numele ţării apare emitentul: „Ministerul Finanţelor”. Nu are serie, număr şi nici filigran.
 
 A rămas până astăzi bancnota cu cea mai mică valoare din România. Şi în 1917, 1 leu echivala cu 100 de bani. Dar pe atunci o găină costa 9 lei, iar un kilogram de pâine, 50 bani. Cu o bacnotă de 10 bani, un român din 1917 putea cumpăra 200 grame de pâine. Astăzi, valoarea unui kilogram de pâine este de 10 ori mai mare. 
 
Pe lângă bancnota de 10 bani, Ministerul de Finanţe a emis şi bancnote de 25 şi 50 de bani. Cea de 25 de bani avea culoarea brună, iar cea de 50 de bani, cenuşiu-verde şi textul penalităţii dispus pe nouă rânduri. Toate bancnotele au ca element comun portretul Regelui Ferdinand, fiind primii bani româneşti pe care s-a regăsit chipul unui monarh.
 
 
Regatul României a retras ulterior aceste bancnote, până la 1 decembrie 1919, ele însă au circulat în paralel cu celelalte până în 1920.
 
 
În afara bancnotei de 10 bani româneşti, mai există şi altele care au concurat pentru titlul de cea mai mică bancnotă din lume, din toate timpurile. Spre exemplu bancnota de 50 de centime emisă în Maroc în 1944 măsoară 43 mm x 31 mm (1 11/16 "x 1 1/4"). Pe net noi am mai găsit şi alte dimensiuni legate de bancnota de 10 bani, din 1917 , şi anume - 33 x 44 mm şi bănuim că de aici a pornit confuzia celor care s-au grăbit să afirme că nu banii româneşti ar trebui să fie în Cartea Recordurilor Mondiale. Dimensiunile înscrise însă în World Record Academy pentru moneda de hârtie sunt de  27,5 x 38 mm (1,08 x 1,49 in).
 
Nu doar România şi Marocul au emis bancnote de dimensiunile unor timbre, ci şi ţări precum: SUA, Spania, Rusia, Monaco, Coasta de Fildeş, Macao, sau Noua Caledonie.

 

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările